De vacanță: Picnic pe insula Ovidiu din Mamaia

Prolog: Încă era august, dar suflul verde-ngălbenit al frunzișului suna goarna pentru septembrie. Turiștii plecau pe la casele lor, asta neînsemnând că viața urbană urma să scadă prea mult la capitolul adrenalină. Abia când iarna ne va, cum ne ea…

Dacă vrei să scapi de orașul gălăgios și obositor, nu-i nevoie să pleci la capătul lumii. E suficient să dai o fugă pe Insula Ovidiu. În spatele acestor cuvinte zâmbesc, fiindcă îmi închipui că jumătate din constănțeni n-au pus piciorul pe cocoașa din Ghiolul Mare, cum îi spun băștinașii Lacului Siutghiol. În copilărie am aflat că toate insulele trebuie să aibă și niște pirați, sunt și pe Insula Ovidiu, se numesc ospătari și nu-s chiar așa de înfricoșători precum Căpitanul Hook…

Nu-i vreo mare scofală să organizați debarcarea, nu sutem în Normandia. Există un vaporaș, care îi transportă pe amatorii de expediții în pragul casei. Debarcaderul este în Mamaia, vizavi de Cazino, plecarea se face când se adună destui mușterii – cam pe la prânz. Cel mai grozav este să stați pe puntea de sus și să beți o cafea, admirând peisajul. Poate nimeriti un concurs de yachting, dacă nu, oricum sunt o grămadă de scutere pe apă care trag schiori. Dar, dacă aveti norocul meu și, când dă căpitanul-pilot la cheie, se strică electromotorul, atunci să știti că cel mai bun loc de pe șalupă este în față, unde sunt așezate două băncuțe cam rudimentare. S-ar putea să vă stropiți un pic, dar asta e perfect, fiindcă o să râdeți de ceilalți, așezați pe fundul bărcii, care nu beneficiază de distracția voastră.

Pe insulă e liniște și puteți alege între un restaurant cu separeuri construite din stuf, cu mese și scaune din lemn, delimitate de alei și înconjurate de multă multă verdeață sau un loc undeva mai pe mal, pe lângă vreun ponton, unde să desfășurați un picnic mititel, fără grătare, doar cu sandviciuri și cafea aduse de acasă. Contrar obiceiurilor românești, nu ne-a fugărit nimeni pentru vreo consumație obligatorie. Am avut noroc? N-am idee, testați și voi.

Nu știu dacă se poate pescui, dar nu cred că e interzis, mai ales dacă vrei să-ți închiriezi și o căsuță pe insula, fiindcă, se știe, după o partidă de pescuit prelungită, cu berea răcită la minciog, adevărații pescari trebuie să-și odihnească fizicul istovit.

Sau, vă îndestulați cu ajutorul piraților. Dacă vă este frică de ei, faceți ca mine: luați o cafea.

PS Să nu vă lăsați vrăjiți de legenda care vă spune că poetul Ovidiu este îngropat la rădăcina celor doi stejari de pe insulă. Ovidiu a murit acum două mii de ani, iar stejarii trăiesc cel mult 800 de ani. Dacă vi se pare, totuși, că arborii par a avea peste două mii de ani, e vremea să strigați piratul-ospătar și să-i spuneți să nu vă mai aducă și a șasea bere.