Cetatea Capidava sau Cetatea de la cotitură

Autor: Bogdan Bola

În locul unde Dunărea face un larg cot (de unde și numele), geții au ridicat în urmă cu mai bine de două milenii o cetate pe care au numit-o Capidava. Ulterior, având în vedere importanța sa strategică, romanii au construit un castru puternic și un port, pe vremea împăratului Traian, pentru a controla vadul Dunării din acea zonă din Scitia Minor, înaintea invaziei Daciei.

Fortificația militară care adăpostea un oraș-port înfloritor, a dăinuit neîntrerupt aproape jumătate de mileniu, până în veacul al VI-lea, când în urma distrugerilor provocate de migratori cutriguri (anul 559) a fost în cele din urmă abandonată. Ulterior, îm veacul al X-lea, Imperiul Bizantin a preluat conducerea orașului și a încercat o revigorare a comerțului, însă totul a fost de scurtă durată, fiind iar abandonată după o cucerire distrugătoare a pecenegilor, în anul 1036.

De ce este atât de important acest castru? Pe lângă faptul că aceasta era zona unde trăiau cei mai vechi dobrogeni (dicienii), ineditul îl reprezintă un vas ceramic, care conţine o inscripţie considerată ca fiind prima atestare epigrafică a limbii române. Povestea acestuia conține niște coincidențe stranii: vasul a fost scos la suprafaţă, în vara anului 1967, de o turmă de porci a unui localnic, pe nume Petre, care intraseră pe terenul săpat de arheologi.

Vasul găsit datează de la sfârșitul primului mileniu, iar când l-au studiat, arheologii au descoperit că acesta are încrustate nişte scrieri neobişnuite: pe lângă literele greceşti, olarul din secolul X şi-a scris acolo numele: PETRE. Ţăranul care găsise vasul se numea tot Petre, iar arheologul care săpase pământul pe care au intrat porcii avea numele de Petre Diaconu.

O legendă locală spune că, în dreptul pantei dinspre Topalu, se pot vedea, mai ales în verile secetoase, stânci ce ies din apă ca niște colți, acestea fiind de fapt ultimele mărturii ale unui mare pod de piatră peste Dunăre. Nu există nicio certitudine arheologică sau documentată în acest sens, însă ce este sigur că existau două drumuri antice care duceau în malul Dunării exact unde se presupune că ar fi fost construit podul, iar arheologul Pamfil Polonic, care a lucrat mult la cetatea Capidava, susține că este foarte posibil ca în acest loc, unde se putea construi fără probleme, să fi existat cu adevărat un mare pod de piatră.