21 Martie, „Sărbătoarea Sosirii Primăverii – Nawrez” pentru membrii minorităţii tătare din România

Nawrez-ul este o sărbătoare milenară ce reprezintă sosirea primăverii și a Noului An. Este o sărbătoare ce datează din perioada pre-islamică a tătarilor și are origini ale culturii persane (Iran).

În Dobrogea, în perioada echinocțiului de primăvară, începând cu 21 martie, copiii împodobesc cu flori de primăvară o ramură de copac, cu care merg pe la casele oamenilor pentru a vesti sosirea primăverii, cântând colindul specific:

“Nawrez keldĭ körĭnĭz, (Noul An a sosit, priviți,)
Körĭmnĭgĭn berĭnĭz, (Ne dați ori nu ne dați,)
Cennet bolsın cerĭnĭz, (Ca în paradis să trăiți,)
A za, Nawrezĭm mubarek!” (Primăvară fericită să aveți) (…)

Colindătorii sunt răsplătiți de către gazde cu dulciuri, fructe și ouă vopsite, iar în ramură (nawrez bayrağı) sunt agățate diverse obiecte, marame, batice sau batiste.

În întâmpinarea Nawrez-ului se pregătesc casa şi curtea, se gătesc diferite mâncăruri tradiţionale. Se împodobește masa cu grâu încolțit și flori de sezon. Grâul încolțit reprezintă belșugul iar vopsirea ouălelor renașterea, reluarea unui ciclu al vieții. Tătarii considerau că până nu cade coaja de ou pe jos nu vine primăvara.

În vechime, începutul unui an calendaristic era considerat momentul renașterii naturii, începutul primăverii, când se dădea și startul noului ciclu agricol.

Ziua de 21 martie a fost declarată „Sărbătoarea Sosirii Primăverii – Nawrez” pentru membrii minorităţii tătare din România, fiind instituită prin Legea nr. 333/2015, inițiată de deputatul Amet Varol.

În anul 2009, UNESCO a înscris Nawrez (Nowruz) pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. În anul 2010 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat rezoluţia prin care data de 21 martie a devenit Ziua Internaţională Nawrez (Nowruz).