Vechi covor oltenesc, din categoria „țesături cu istorie”, expus la Muzeul de Artă Populară Constanța

Covorul oltenesc, lucrat la începutul secolului al XIX-lea, este o piesă de excepție din colecția de scoarțe românești a Muzeului de Artă Populară Constanța. Covorul a fost lucrat de către țesătoarele „chilimgioaice” de la curtea unui boier oltean și aparține categoriei „tissus histories” („țesături cu istorie”), ce tratează subiecte din viața boierimii locale, posibil fapte de arme din timpul războaielor ruso-austro-turce de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Ornamentica scoarței este rară și interesantă. Întregul decor direcționează atenția către cele trei nișe pentagonale cu contururi amintind de crenelurile unei cetăți orientale, ce duc cu gândul la covoarele de rugăciune musulmane. În centrul nișelor sunt reprezentate trei personaje ecvestre în haine militare, tratate cu mult realism descriptiv. Se pot recunoaște bicornul de pe capul călărețului, uniforma ofițerului austriac cu epoleți, gulerul înalt al tunicii, pantalonii strâmți, cizmele lungi până la genunchi și însăși poziția marțială a călărețului care acordă un salut cu sabia întinsă.

Compoziția decorativă cu câmp închis și chenar îngust cu ornamente geometrice („dinți de fierăstrău”) prezintă motive florale, fitomorfe și avimorfe tratate realist prin tehnica de țesut: alesul curb și alesul cu găurele.

Covorul este lucrat din lână cu fir tors subțire și prezintă o cromatică armonioasă, datorată coloranților vegetali folosiți la vopsirea firelor de lână.

Piesa este clasată în categoria juridică Tezaur prin Ordinul nr. 2154 din 21 martie 2014, poziția 37, emis de Ministerul Culturii și este etalată în expoziția temporară „Scoarțe românești”, deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța până pe 12 martie 2025.