Tradiții și superstiții de Buna Vestire

În ziua de 25 martie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Vestea cea bună a întrupării Mântuitorului, adusă Fecioarei Maria de către Arhanghelul Gavriil. Este prima sărbătoare importantă din Postul Paștelui.

Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveștenia. În această zi are loc primul cântec al cucului, care anunță sosirea primăverii. Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori își cântă cucul numele, numărul arătând câți ani i-au mai rămas din viață celui care ascultă.

Tinerii, fete şi flăcăi întrebau cucul când se vor căsători. Dacă acesta nu le răspundea tăcerea sa era semn că cel care întrebase se va căsători curând. Dacă se întâmpla ca după rostirea întrebării, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare.

În multe zone din țară se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare:

• Nu se pun ouă la cloșcă, deoarece se crede că ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare.

• Gospodarii adună lucruri de prisos de prin curți și le dau foc pe seară, ritual cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor.

• În această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat.

• Este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor.

• De Buna Vestire se fac şi previziuni meteorologice. În popor există credinţa că, aşa cum este vremea de Blagoveştenie, aşa va fi şi în ziua de Paşte.

În cultura populară, cucul este considerat o pasăre sfântă, plăcută lui Dumnezeu, o pasăre a bucuriei, care nu face niciun rău. Prin cântecul său, cucul a fost consacrat drept un adevărat „oracol”, care poate prevesti câţi ani de viaţă îi sunt daţi celui ce îl aude. Pentru că îşi plasează ouăle în cuiburile altor păsări şi apoi le părăseşte, cucul este şi un simbol al iubirii nestatornice.

Conform credinţelor din popor, cucului i se „dezleagă” limba la Bunavestire, devenind astfel o emblemă a primăverii şi vegetaţiei rodnice, fiindu-i asociate vitalitatea şi sănătatea.

Glasul cucului încetează de Sânziene, când se spune că „răguşeşte” sau „amuţeşte” şi se preface în uliu.

Chiar dacă Buna Vestire cade în perioada Postului Mare, Biserica acordă dezlegare la peşte, peştele fiind un simbol creştin. Conform tradiţiei, cel care mănâncă peşte va fi tot timpul anului ca “peştele în apă”.

În imaginea de mai sus este un ștergar din Dobrogea, cu motive avimorfe (cuci), aflat în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța. Ștergarul a fost confecţionat în primii ani ai secolului al XX-lea, iar prin Ordinul de clasare nr. 2154 / 21.03.2014, poziţia 19, emis de Ministrul Culturii, obiectul a fost declarat bun aparţinând patrimoniului cultural-naţional, fiind clasat în categoria juridică TEZAUR.

Surse: Centrul Cultural Județean „Teodor Burada” Constanța, Muzeul de Artă Populară Constanța