TEZAUR DOBROGEAN, expoziție de excepție, dedicată Zilei Dobrogei, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Muzeul de Artă Populară Constanța deschide, cu prilejul „Zilei Dobrogei”, o expoziție specială care reunește piese cu valoare excepțională din patrimoniul propriu, clasate de Ministerul Culturii în categoria juridică Tezaur, ce va putea fi vizitată până pe data de 15 februarie 2026. Vernisajul este programat de „Ziua Dobrogei”, vineri, 14 noiembrie, de la ora 16.00.

Bunurile etnografice care alcătuiesc expoziția temporară „Tezaur dobrogean” reprezintă mărturii incontestabile de viață materială referitoare la locuitorii teritoriului dintre Dunăre și Mare: români dobrogeni, aromâni (românii balcanici), turci și tătari. Din punct de vedere cronologic, piesele se încadrează în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XX-lea.

Obiectele expuse, o mică parte din cele peste 330 de piese din patrimoniul muzeului, clasate conform „Legii 182/ 2000, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil”, în categoria juridică Tezaur, au fost achiziționate între 1972-1995 din localitățile: Oltina, Satu Nou, Băneasa, Viile, Ion Corvin, Cobadin, Cogealac, Râmnicu de Jos, Fântâna Mare, Osmancea, Cotu Văii, Straja, Gherghina (județul Constanța), Enisala, Sarichioi, Ceamurlia de Sus, Beidaud, Stejaru (județul Tulcea).

Expoziția „Tezaur dobrogean” reprezintă o invitație pentru publicul larg de a descoperi specificul satului tradițional dobrogean, prin intermediul pieselor nelipsite în trecut din casa țăranului: țesături pentru decorul interiorului (ștergare, fețe de pernă, scoarțe, așternuturi de pat), piese de port (rochii, veste, pieptare, poale de lână, brâie, ciorapi, cordoane metalice), podoabe specifice aromânilor (cercei de tâmplă, tasuri de căciulă), accesorii cu caracter ceremonial reprezentative pentru turci și tătari (jartiere de mire, punguțe de bani și de tutun), dar și obiecte de uz gospodăresc din aramă.

Cel mai vechi obiect prezentat este un clopot din bronz lucrat în vremea Sultanului Selim al III-lea (1789-1807), decorat cu motive epigrafice și simboluri ale islamului (semiluna, steaua).

Din expunere nu lipsesc fastuoasele cămăși de mireasă („gelin entari”) specifice turcilor, care datorită bogatelor broderii fitomorfe cu fir metalic au primit denumirea de „rochii cu o mie de ramuri”.

În mod excepțional, va fi expusă și piesa cu numărul de inventar 1, un androc (fustă) lucrat în primul sfert al secolului al XX-lea, achiziționat din localitatea Oltina, județul Constanța, în anul 1972. Parte componentă a portului femeiesc sud-dobrogean, androcul expus nu este încă clasat, dar se află în procedură de clasare, fiind apt pentru a fi inclus la Tezaur. Astfel de piese sunt considerate rarități etnografice, putând fi admirate în prezent doar în muzee.