Superb fragment de marmură, reprezentând un popular joc antic grecesc, EPHEDRISMOS, descoperit la Constanța

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanță prezintă în colecția virtuală a lunii iunie un grup statuar din marmură, descoperit la Constanța, în cursul unor cercetări arheologice preventive desfășurate în anul 2017 în zona peninsulară a orașului, pe spațiul acoperit, în antichitate, de cetatea greacă Tomis.

Această sculptură fragmentară din marmură albă (înălțime: cca 34 cm), descoperită la Tomis, redă două personaje — un copil purtat în cârcă de un adult — angajate într-un joc cunoscut în lumea greacă sub numele de ephedrismos. În română, ar corespunde jocului „căluții” sau „cal și călăreț”, în care învinsul îl purta pe câștigător pe umeri, într-o probă de echilibru și forță.

Ephedrismos a fost un joc popular în Grecia antică, mai ales în rândul tinerilor și femeilor. Jocul implica un obiect (o piatră), aruncarea unor pietricele sau bile către obiect, și apoi, în cazul în care jucătorul nu învingea, acesta trebuia să-l poarte pe umeri pe câmpul lui. Odată ce jucătorul a reușit să atingă obiectul, jocul se termina. Ephedrismos era adesea asociat cu simbolismul Eros sau Afrodită, și era reprezentat în artă hellenistică.

Regulile jocului Ephedrismos:
Obiectul: O piatră era plasată pe pământ, în poziție verticală.
Aruncarea: Jucătorii aruncau pietricele sau bile la piatră, încercând să o răstoarne.
Pierderea: Jucătorul care nu reușea să răstoarne piatra era obligat să-l poarte pe umeri pe celălalt jucător, care, la rândul lui, avea ochii închisi.
Câștig: Jucătorul care era purtat pe umeri trebuia să atingă cu piciorul piatra pentru a încheia jocul.

Conform unor cercetători, reprezentarea jocului putea uneori să capete și conotații metaforice erotice . De fapt, deși regulile de bază implicau că participanții la joc erau de același sex, nu lipsesc reprezentările cu jucători adulți de sex opus sau chiar personaje aparținând mitologiei , în special satiri și nimfe.

Identificarea exactă a scenei este dificilă din cauza stării de conservare. Sunt cunoscute multiple variante ale acestui joc, reprezentate pe vase grecești din secolele VI–V a.Chr. și în sculptură, inclusiv o versiune mitologică: un satir purtându-l pe Dionysos copil — temă reluată frecvent în epoca romană, pe un model elenistic.

Lucrarea, realizată probabil într-un atelier din Asia Mică (zona Dokimeion, de unde provine și marmura), prezintă detalii stilistice simple, cu o redare clară a poziției personajelor.
Compoziția sugerează o vizualizare laterală, posibil fiind integrată într-o nișă sau folosită ca element decorativ ori picior de masă.
Piese similare sunt rare; exemple cunoscute provin din Köln și Marcianopolis. Sculptura oferă o imagine vie a jocurilor din Antichitate, evocând nu doar lumea copilăriei, ci și valori precum competiția, coordonarea și echilibrul, teme potrivite pentru decorul interior al unei locuințe din antica Tomis din secolul al III-lea p.Chr.

O foarte frumoasă reprezentare Ephedrismos din teracotă – sursă corinthiană, datând de la sfârșitul secolului IV, începutul secolului III î.Hr. – este expusă la Metropolitan Art Museum din New York, în spațiul destinat colecției de artă greacă și romană.

Bibliografie
C.-G. Alexandrescu, A. Mototolea, T. Potârniche, Sculptural and architectural finds recently discovered in the rescue archaeological excavations carried out at Tomis in the 2016 – 2019 campaigns, forthcoming.
F. Brommer, Huckepack, The J. Paul Getty Museum Journal, 6-7, 1978-1979, 139-146.
R. Schmidt, Die Darstellung von Kinderspielzeug und Kinderspiel in der griechischen Kunst, Viena, 1977.
Curatori: dr. Cristina Georgeta Alexandrescu, cercetător științific II (Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București, dr. Aurel Mototolea, muzeograf (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța)