Patul funerar elenistic de la Callatis (Mangalia), artefact UNIC în România, expus la MNIR

Expoziția permanentă „Lapidarium” a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) s-a îmbogățit cu un artefact unic în țară: patul funerar elenistic descoperit vara aceasta la Callatis (Mangalia), în cea mai mare movilă funerară antică păstrată pe țărmul de vest al Mării Negre – Movila Dulcești.

”Formată din 14 blocuri de calcar și marmură, această cutie de piatră funcționa ca un sarcofag în care au fost depuse osemintele defuncților. Fațada sa cu elemente sculptate, tencuite și pictate cu roșu imita forma unui pat de lemn grecesc. Astfel de paturi erau folosite de participanții la symposia – banchetele la care se consuma vin.
Piesa provine din același mormânt grecesc fastuos în care au mai fost descoperite și trei cununi din bronz aurit, bijuterii de aur și sticlă, precum și vase din aur și argint de la finalul secolului al IV-lea î. Hr. – începutul secolului al III-lea î. Hr.

Sarcofagele de piatră ale căror fațade imită aspectul unui pat / banchetă (kline) de lemn au fost tipice mormintelor de epocă elenistică din spațiul aflat în contact cu puterea politică macedoneană. În lumea antică, participarea la banchete se făcea din poziția semi-culcat. În context funerar, referința la un kline implică credința că în viața de apoi defunctul se va desfăta în plăcerile unui banchet perpetuu.

Puține muzee din lume au în patrimoniu o astfel de piesă, cu atât mai puțin una provenită din cercetări arheologice sistematice, cu context de descoperire cunoscut. De asemenea, rară este și situația în care supraviețuiește până la noi culoarea folosită pentru decor, deși multe pietre antice au fost la origine colorate. Acest obiect ne permite să ne amintim că arta antică a fost una colorată, dar și că în fața morții oamenii din trecut alegeau uneori să celebreze viața, în toată efemeritatea și strălucirea ei.

În cavoul din Movila Dulcești au fost descoperite, răvășite de hoții din antichitate, părțile componente a două sarcofage ale căror fațade imitau în relief imaginea unui pat pentru banchet. În fiecare cameră se afla câte un astfel de sarcofag, în interiorul căruia era depus coșciugul de lemn cu defunctul. Pe lespezile ce formau bazele acestor sarcofage s-au descoperit imprimate fragmente de lemn, oase umane, pigmenți, posibil de la truse de fard, dar și mici piese de aur și bronz.

Doar sarcofagul din prima cameră a fost decorat, cel în care au fost depuși, cel mai probabil, defuncții cei mai tineri. Acesta se află în prezent expus la Muzeul Național de Istorie a României.

Extragerea blocurilor de piatră din subteran, documentarea și restaurarea lor s-a realizat și cu sprijinul colegilor de la Metamorfozys și Luthonium. Studiul acestui ansamblu este în curs.”

Sursa: Muzeul Național de Istorie a României