Muzeul de Artă Populară Constanța: Tradiții de Bobotează la români

Boboteaza, denumire populară a Epifaniei sau a Dumnezeieștii Arătări, ce evocă venirea lui Iisus Hristos la râul Iordan, pentru a fi botezat (6 ianuarie), precum și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie) sunt cele două mari praznice religioase care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, deschis la Sfântul Andrei.

În Ajunul Bobotezei, creștinii din satul tradițional, cu excepția copiilor, țineau post: fetele pentru a avea parte de bărbați buni, gospodinele pentru ca roadele și animalele să le fie protejate, bărbații pentru a avea spor în toate muncile. Bătrânii țineau post negru pentru iertarea păcatelor și pentru a avea un sfârșit creștinesc.

Pentru a-și visa ursitul, fetele de măritat puneau sub pernă un fir de busuioc. În ajun sau chiar în ziua de Bobotează, grupuri de băieți mergeau înainte sau după preot, făcând urări de sănătate, cutreierând gospodăriile și stropind cu apă sfințită toate animalele din ogradă.

De asemenea, de Bobotează se practica „Încuratul cailor”, caii fiind lăsați liberi sau fiind încălecați de flăcăii care ies de la biserică, de la slujbă.