BNR celebrează FAIMOASELE Tăblițele votive din aur de la Germisara, printr-o emisie de monedă din aur

Banca Națională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 29 decembrie 2025, o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Plăcuțele votive de la Germisara, rotundă, în greutate de 1,224 g, cu valoare nominală 10 lei.

Aversul monedei prezintă detalii ale plăcuțelor votive descoperite la Geoagiu-Băi (Germisara), valoarea nominală „10 LEI”, inscripția „ROMANIA”, stema României și anul de emisiune „2025”.
Reversul monedei redă un detaliu reprezentând-o pe zeița Diana la vânătoare, inscripțiile „PLACUTELE VOTIVE DE LA GERMISARA” și „ISTORIA AURULUI” în arc de cerc.

Monedele din aur sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este 1.500,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema Istoria aurului – Plăcuțele votive de la Germisara au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanța, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

„Cele șapte plăcuțe au fost descoperite în cadrul complexului termal roman de la Germisara, localizat azi în stațiunea Geoagiu Băi. Piesele sunt realizate din foițe de aur de 22 k. Decorul a fost executat prin batere pe o matriță de lemn (tehnica au repoussé) și constă dintr-un model plisat dispus în V care acoperă piesele integral sau doar zonele laterale nervurii centrale. Pe cinci dintre cele șapte plăcuțe este inscripționat câte un text în care apare numele divinității și al persoanei care a făcut darul, iar pe două dintre acestea apare și imaginea Dianei, respectiv a unui grup de trei nimfe. Plăcuțele reprezentau ofrande către divinitățile care patronau apele termale de aici” – Dosar de expoziție, Deva, 2014
Descoperirea tăbilțelor s-a făcut întâmplător. În anul 1987, Oficiul Județean de Turism Hunedoara a dorit să construiască niște instalații balneare pe un „mamelon” din Geoagiu Băi. Lucrările au debutat în forță, astfel că muncitorii au descoperit pe fundul bazinului natural din „Dâmbul Romanilor” celebrele plăcuțe de aur, șapte la număr, „circa 600 de monede, o statuie de marmură, patru altare sau baze de statui de calcar și alte numeroase obiecte. (SURSA: Historia)