Tradiții populare de Sfântul Andrei, Ocrotitorul României

Pe 30 noiembrie, în calendarul ortodox este prăznuit Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, care și-a găsit sfârșitul prin crucificarea pe o cruce sub forma literei „X”.

În calendarul popular, această zi este considerată a fi începutul anotimpului hibernal, de unde și sintagma „Andrei, cap de iarnă”.

Despre Sfântul Andrei se crede că este protectorul lupilor, iar în satul tradițional românesc ziua se ținea prin nelucrare, de teamă ca lupii să nu facă ravagii printre vitele oamenilor.

Conform tradiției populare, în noaptea de Sfântul Andrei, ieșeau strigoii printre oameni. Aceștia erau fie duhuri ale celor răposați, fie copii din flori sau bărbați și femei „însemnați”, care își părăseau culcușurile și bântuiau pe afară. Pentru a ține departe strigoii, oamenii consumau usturoi și ungeau porțile, ușile și ferestrele din gospodărie cu această plantă cu gust și miros aparte.

În ajun se făceau și predicții despre cum va fi anul viitor. Astfel, se lua o crenguță verde de măr sau de alt pom fructifer și se punea în apă până la Sfântul Vasile, iar dacă aceasta înflorea era semn că următorul an avea să fie roditor. Tot în această seară se punea grâu la încolțit, iar în funcție de cât de frumos creștea, se credea că cel care l-a semănat va fi sănătos tot anul.

Sursa: Muzeul de Artă Populară Constanța