Țesături din borangic și alte obiecte din Satu Nou și Zebil, donate Muzeului de Artă Populară Constanța

Directorul Muzeului de Artă Populară Constanța, dr. Florentin Sîrbu și dr. Cerasela Dobrinescu, șef secție Patrimoniu Cultural Național s-au deplasat la gospodării țărănești din localitățile Satu Nou și Zebil din județul Tulcea în vederea identificării și selectării unor obiecte cu valoare de patrimoniu etnografic specifice românilor dobrogeni.

Cei doi reprezentanți ai muzeului au vizitat casa soților Toader și Vasilica Lovin (născuți în anii 1908 și 1911) din Satu Nou, construită la finalul secolului al XIX-lea, unde erau așteptați de nepoata acestora, Milea Doina, care a dorit să salveze de la degradare și uitare o serie de obiecte ce au aparținut bunicilor săi, motiv pentru care a decis să le doneze Muzeului de Artă Populară Constanța.
Astfel, au fost strânse din teren, pentru a face parte din patrimoniul muzeal, țesături pentru decorul interiorului lucrate din borangic și lână (cearceaf, ștergare învărgate, ajurate și alese cu motive florale, fitomorfe și avimorfe, păretare, cuverturi de pat), dar și piese de port, printre care un „gear”, folosit de femei pentru acoperirea capului.
Bunica Vasilica Lovin moștenise aceste obiecte de la mama sa, Nepotu Marina, născută în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Alături de țesături au fost donate și două piese de mobilier (măsuță din lemn și o oglindă cu ramă din lemn traforată cu motive avimorfe) a căror proprietară a fost Androne Gherghina din Zebil, născută Iosif, în anul 1913.
Donația a fost completată de valoroase fotografii alb-negru, dar și de un livret militar și un carnet de impunere a cotelor, din perioada de început a comunismului, care vor fi incluse în Colecția de Documentar Etnografic a muzeului.

Deplasările din localitățile Satu Nou și Zebil din județul Tulcea au fost incluse în proiectul cultural „Salvarea și conservarea patrimoniului din lada de zestre a satului dobrogean”, care urmărește identificarea și colectarea din teren a unor obiecte etnografice, precum și protejarea pieselor cu valoare de patrimoniu, prin includerea acestora în colecțiile muzeale și implicit asigurarea unor condiții optime de depozitare și conservare.