Restaurarea Cetății Carsium de la Hârșova, sit UNESCO, a depășit jumătate din volumul lucrărilor

Consiliul Județean Constanța urmărește cu atenție și determinare protejarea și punerea în valoare a Cetății Carsium, obiectivul istoric de importanță națională, aflat de mult timp într-o stare avansată de degradare.
Cetatea este pe lista obiectivelor turistice importante din judeţul Constanţa, fiind una dintre cele mai importante cetăţi de pe cursul Dunării, situl arheologic aflandu-se pe lista indicativă UNESCO.

”Realizarea proiectului, prin care se implementează măsuri de conservare, protejare, promovare și valorificare cultural-turistică se impune ca o necesitate pentru stoparea procesului de degradare a sitului istoric, precum și pentru creșterea valorii cultural – turistice a cetății Carsium, care va contribui la dezvoltarea economică a localității devenind un veritabil obiectiv in circuitul turistic al județului Constanța. La data prezentă, lucrările sunt realizate în procent de peste 50%” a declarat Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța.

Cetatea Carsium, ridicată de împăratul Vespasian în a doua jumătate a sec. I d.H., fortificată și extinsă de Traian în anul 103, sub forma de castru roman, apoi reconstruită de bizantini, a rezistat până în epoca medievală târzie, când a fost cucerită de Mihai Viteazu în cursul războiului cu turcii.

După perioada romano-bizantină, la Dunărea de Jos începe istoria cetăţii medievale de la Hârşova, în secolul al X-lea ea fiind reconstruită de bizantini, apoi de genovezi. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al XIX-lea este stăpânită de turci. Cronicarul turc Evliya Çelebi relatează că localitatea a figurat în documentele otmane cu numele de Harisova.

Între secolele XV-XIX, Hârșova a fost cetate otomană, iar orașul a cunoscut o perioadă de prosperitate. Geamia Sultan Mahmut a fost construită în timpul sultanului Mohamed al II-lea in 1012.
În 1651, Çelebi descria orașul cu 1600 de case, geamii, băi publice, o piață, un zid care apăra orașul și cetatea în lungime de 3000 de picioare, ce se ridica pe malurile Dunării. Pe aici au trecut oştirile lui Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul. Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) a obligat Imperiul Otoman să dărâme fortificaţiile de pe malul Dunării și astfel cetatea a fost distrusă complet. Pe locul ei va apărea Hârşova – orașul modern.

Din ruinele cetății, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare, între care „Turnul comadantului”, cu o înălțime de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de aproximativ 40 m, marchează zona în care a activat Portul, din antichitate până la distrugerea cetății, vreme de 17-18 secole.