Istoria Steagului Tătar Crimeean – Kök Bayraq

Drapelul este un simbol al existenței și independenței unei națiuni și o cinste adusă istoriei sale. Steagul trebuie respectat pentru că reprezintă suveranitatea, independența și onoarea statului.

Steagul național al tătarilor crimeeni este alcătuit din stema Taraq Tamğa (Stema Pieptene/Ramificată) galben aurie, care se află pe un fundal albastru azuriu reprezentând culoarea tadițională a vechilor triburi. Triburile şi clanurile tătare își marcau animalele și bunurile cu propriile lor tamğa (ștampilă, însemn, logo), care nu erau identice, asigurându-se astfel că apartenența bunurilor lor era evidentă. Aceste tamğa erau de asemenea simboluri ale suveranității căpeteniilor. Fiecare trib tătar avea o tamğa separată care îl reprezenta. Aceste tamğa au fost folosite ca sigilii și au fost, de asemenea, gravate pe pietre funerare și transmise din generație în generație de mii de ani. Taraq Tamğa, care se află acum pe Drapelul Național Tătar Crimeean era folosit de diferite triburi tătărești, în special în Crimeea. Există diverse narațiuni despre semnificația lui. În forma sa actuală, Taraq Tamğa apare în Hanatul Crimeei, sub dinastia hanilor Giray. Taraq Tamğa poate fi văzut și pe unele dintre porțile și zidurile de intrare din Hansaray – Palatul Hanilor, situat în Bahcesaray, capitala Hanatului Tătar Crimeean.

În Hanatul Crimeei, pe lângă Han, aveau influențe importante în administrație Qalğay și Nureddin. Qalğay era moștenitorul hanului și era numit de către acesta dintre frații sau fiii săi. În administrația de stat, cea mai înaltă funcție era deținută de Han, iar sub el se afla Qalğay. Acesta avea un vizir special, oficiali și un consiliu. Qalğay și curtea sa aveau o autoritate jurisdicțională importantă, în afară de pedeapsa cu moartea. Pedeapsa cu moartea era în autoritatea exclusivă a Hanului. Qalğay era comandantul șef al armatei Crimeei în absența Hanului.
Qalğay avea un palat mare, cu grădini largi, lângă Aqmescit, pe malul râului Salğır din Crimeea. Al doilea moștenitor al hanului era vizirul Nureddin, care era tot un membru al familiei. El nu avea un consiliu, nu putea audia un caz sau lua o decizie. Avea propriul palat lângă orașul Bahcesaray. Se pare că cele trei ramificații ale Taraq Tamğa indică unitatea acestor trei puteri în Hanatul Crimeei. Ramificația centrală ar fi reprezentarea Hanului, cea din dreapta este Qalğay, iar în stânga Nureddin. Într-o altă variantă, datorită faptului că în Hanatul Crimeei domnea dreptatea, Taraq Tamğa ar reprezenta o balanță.

Kök Bayraq (Steagul Celest) a fost folosit ca drapel național al Republicii Democrate Crimeea care a fost înființată în 1917. Cu ocazia zilei de deschidere a primului Qurultay – Congresul Național Tătar din Crimeea, care urma să declare Republica Democrată Crimeea, au fost împodobite cu Taraq Tamğalı Kök Bayraq toate sediile, casele și străzile tătarilor din toate orașele și satele Crimeene. Al II-lea Congres Mondial a avut loc după 74 de ani în orașul Aqmescit, Crimeea, în iunie 1991. În timpul Congresului Național Tătar din Crimeea, Kök Bayraq a fost arborat în sălile de Congres ca drapel național.

Pentru tătarii din România, Kök Bayraq reprezintă unitatea comunității, apartenența la națiunea tătară crimeeană și legătura cu patria-mamă Crimeea.

Sursa: UDTTMR