Înaintea fierului de călcat din fontă, în tehnica populară românească s-a întrebuințat „măngălăul” sau „tiglăzăul”, o unealtă din lemn de formă dreptunghiulară, cu striații pe una din fețe, folosit pentru netezirea pânzei umede.
Fierul de călcat încălzit a apărut în Europa în secolul al XVIII-lea, cunoscând în timp diferite etape de evoluție și tipologii. Astfel, sunt fiare de călcat încălzite la foc, cu cărbune, cu gaz, simple – pentru pânză, sau speciale – pentru pălării, dantele, gulere, pliuri și manșete, unele având aplicate ornamente ce le conferă un aspect artistic.
Exponatul acestei săptămâni este un fier de călcat de la începutul secolului al XX-lea, folosit pentru broderii și dantele. Acesta este turnat din fontă și prezintă un capac mobil cu reprezentarea unui personaj masculin în bust, cu pălărie, având funcționalitatea de element de închidere a capacului. În corpul fierului de călcat se introduceau cărbuni încinși (mangal), pentru a încălzi metalul. Capacul este prevăzut cu margini zimțate, iar baza, cu orificii.
Muzeul de Artă Populară Constanța poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.
SURSA: Muzeul de Artă Populară Constanța
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
