Complexul Regal din Mamaia ar putea aduce peste un milion de turiști pe an, după restaurarea dorită

Povestea Complexului Regal din Mamaia – Palatul Regal, Vila personală a Reginei Maria, Vila prințului Barbu Știrbey și Pasarela Regală – chiar aflat în suferință, atrage interes extraordinar din partea turiștilor care vin în cea mai frumoasă și mai mare stațiune litorală a României. Inspirația specialiștilor de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța de a organiza tururi ghidate gratuite, cu participarea lui Cristian Cealera, doctor în Istorie și ghid autorizat de Guvernul României, a arătat, încă o dată, fără să fie nevoie, ce interes uriaș suscită zona construcțiilor din perioada regală a țării și ce potențial uriaș are, chiar și în condițiile în care este evident negșlijată sau, cel puțin, tratată neinspirat de autorități și comunitatea dobrogeană.

Istoria Complexului Regal din Mamaia este marcată de trei perioade. Prima, dominată de dorința unei britanice de a se reîntâlni cu marea atât de dragă și inspirația unei conduceri de comună, Constanța pe atunci, de a lansa ideea construirii unei stațiuni litorale prin acordarea drept cadou către Regina Maria a lotului pe cvare aceasta va construi Palatul Regal din Mamaia. A doua perioadă din viața complexului regal este, surprinzător, dominată de grija și eficiența cu care a tratat regimul comunist toate componentele complexului regal, introducându-le în circuitul turistic de elită, dedicat străinilor și românilor din elitele politice, culturale și financiare ale acelor vremuri. Ultima perioadă, cea mai tristă, este caracterizată de ignoranța, prostia, nepăsarea care și-au dat mâna peste frumusețea complexului și au condus la starea din prezent.

Cu toate acestea, așa cum spuneam, tuturile ghidate gratuite au stârnit, deja un interes extraordinar.

Pentru aceia care văd Mamaia nu doar ca cea mai frumoasă și mai mare stațiune litorală a României, brandul numărul 1 al litoralului românesc, vom oferi câteva detalii din istoria Complexului Regal din Mamaia, având drept sursă proiectul Heritage Constanța – heritageconstanta.com, un proiect al Asociației Info Sud-Est din Constanța.

Palatul Regal

Palatul Regal din Mamaia (Kara Dalga, „Valul Negru”) a fost ridicat de Regina Maria, în perioada 1924-1926, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa. „Casa este o frumuseţe. Este splendid construită, cu acoperişul potrivit, cu ţiglele potrivite şi fără detalii nereuşite”, scria Regina Maria în vara anului 1927.

Odinioară, fiecare cameră avea culori diferite pentru draperii, sticlăria de epocă şi mobilier (în saloanele regelui Ferdinand domina stilul Biedermaier de cea mai bună calitate). Pereţii erau împânziţi cu tapiserii vechi, englezeşti, de in şi, în special, cu impresionanta colecţie de acuarele a împărătesei Maria a Rusiei, soţia ţarului Alexandru al II-lea şi bunica reginei Maria. Dominau, în încăperi, vasele veneţiene de porţelan albastru cu alb, sobele din teracotă olandeză, mobila veche italiană, simplă iar sufrageria, imensă, se deschidea spre balconul din care, atunci, se vedea marea.

„Kara Dalga” se deschidea spre un parc mare, cu gazon tuns şi tufe de trandafiri, unde domneau un bazin cu apă dulce, captată din Siutghiol, o fântână şi multe alei din piatră, operele arhitecţilor italieni Antonio Moraldo şi Carlo Actis.

Clădirea avea iniţial 35 de camere: 16 la subsol, 12 la parter şi 7 la mansardă, alături de sălile de serviciu. În Palatul acesta au locuit Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai, Regina mamă Elena. Au venit mereu în vacanţe, aici, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul (1947- 1964), Regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soţul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Şi-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, mareşalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice.

Din decembrie 1927, clădirea a trecut în proprietatea principesei Elena, mama Regelui Mihai pentru ca, la 6 iunie 1932, Regele Carol al II-lea să decidă predarea ei către Flotila de Hidroaviaţie (care funcţiona pe lacul Siutghiol) şi transformarea în Cazino al Ofiţerilor Aviatori, menire pe care a îndeplinit-o până la naţionalizarea din 1948.

Vila personală a Reginei Maria

Imobilul, cu un singur nivel (parter) și cerdac din piatră cu stâlpi din lemn, a fost construit în 1927-1928 de Regina Maria (foarte probabil de arhitectul Mario Stoppa) pe terenul donat de Consiliul Local al Municipiului Constanța pentru ridicarea Palatului Regal. După moartea Regelui Ferdinand (1914-1927), în iulie 1927, Regina Maria a cedat Palatul Regal din Mamaia (decembrie 1927) către nora sa, Principesa Mamă Elena și către nepotul său, Regele Mihai (1927-1930 și 1940-1947), minor la acea vreme (născut la 25 octombrie 1921). Locuința face parte din seria foarte restrânsă de imobile de locuit cu minaret, după modelul vilei de la Balcic, un alt exemplu fiind vila prințului Barbu Știrbey, pe aleea Ecrene, lângă Palatul Regal din Mamaia. Regina Maria a locuit vila în vara anului 1928 și a mai avut scurte șederi aici până în 1932, când vila din Mamaia a fost vândută Ministerului de Război, împreună cu Palatul Regal. După 1948, vila Reginei Maria a fost naționalizată. În 2006, contra unei sume de 200.000 de euro, imobilul a fost vândut firmei S.C. Vulturii Mării S.A. Până în momentul actual, vila Reginei Maria din Mamaia nu este monument istoric iar starea actuală a clădirii este una de degradare accentuată, asupra ei făcându-se nenumărate intervenții de-a lungul anilor.

Vila prinţului Barbu Ştirbey

Aleea care separă Vila Barbu Ştirbey de Palatul Regal din Mamaia s-a numit Aleea Ecrene. Ecrene era ultima localitate românească de la frontiera cu Bulgaria, la câţiva kilometri de Balcic, pe malul Mării Negre, în timpul administraţiei româneşti a Dobrogei de Sud (1913- 1916 şi 1918- 1940).
Vila Prinţului Barbu Ştirbey a fost finalizată în 1930. Barbu Ştirbey (1872- 1946) a fost prim- ministru (1927), ministru, membru al Academiei Române, administrator al Domeniilor Coroanei, emisar al Opoziţiei în negocierile cu SUA şi Marea Britanie, la Cairo, în Al Doilea Război Mondial, membru al Delegaţiei române la negocierile Convenţiei de Armistiţiu de la Moscova (12 septembrie 1944), nepotul domnitorului Barbu Ştirbey al Ţării Româneşti (1849- 1856) şi cel mai apropiat prieten al Reginei Maria a României (1875- 1938).

Vila este construită în stil Art Deco, cu demisol, parter şi etaj, având funcţiuni de locuinţă de vacanţă. Elementul distinctiv este minaretul, identic cu acela al palatului Tenha Juvah de la Balcic, construit de Regina Maria. De asemenea, în stil Art Deco sunt feroneriile păstrate în stare bună şi decoraţiunile exterioare. Imobilul a fost folosit de Marina Ştirbey, fiica lui Barbu Ştirbey, deoarece acesta din urmă a fost obligat de Regele Carol al II-lea (1930-1940) să plece în exil.

Pasarela Regală

Pasarela din Mamaia face parte din Ansamblul Cazinoului, inaugurat la 15 august 1935, în prezența Regelui Carol al II-lea.

Cazinoul din Mamaia a fost construit de Primăria Constanța pe locul primului pavilion din lemn destinat băilor în 1905. Complexul a fost proiectat în stil modernist, cu elemente mediteraneene, de arhitectul Victor Stephanescu, cel care a realizat Moscheea Regală Carol I și clădirea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În perioada interbelică, complexul găzduia un restaurant modern, cabine pentru plajă în clădirile laterale, un cazino și o pasarelă ce se avânta în mare, unde se afla singurul bar maritim din Europa.

Cazinoul din Mamaia, împreună cu pasarela ce ieșea în mare, reprezentau centrul de atracție al turismului din stațiune, alături de alte două simboluri interbelice – Castelul Reginei Maria, inaugurat în anul 1926 și Hotelul Rex, inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, în anul 1936.

În perioada 2020-2021, pasarela, aflată într-un stadiu avansat de degradare, a fost îngropată aproape total în nisip, în cadrul proiectului de stopare a eroziunii costiere care a lărgit plajele înspre mare. Astfel, monumentul istoric nu se mai află în acest moment pe țărmul mării, ci în mijlocul plajei.