Intrare GRATUITĂ la cetățile Histria și Capidava, complexul Tropaeum Traiani și muzeele de istorie din Constanța și Hârșova

Joi, 01 iunie 2023, cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului, toate obiectivele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța pot fi vizitate GRATUIT, după cum urmează:
– Expoziția de bază de la sediul central din Piața Ovidiu nr.12,
– Complexul arheologic Histria,
– Complexul muzeal Tropaeum Traiani Adamclisi,
– Muzeul Carsium Hârșova,
– Complexul arheologic Capidava.

Programul general de lucru cu publicul, al MINAC, în perioada 01 – 05 iunie 2023:
– 01, 02, 03 iunie 2023: program normal
(începând cu 01 iunie, programul de lucru al expoziției va fi 10.00 –18.00)
– 04 și 05 iunie 2023: expoziția va fi închisă pentru public.

Cetatea Histria

Situată odinioară într-un golf marin, astăzi lacul Sinoe, nu departe de gurile Dunării, fluviu de care și-a legat existența, cetatea histrienilor a contribuit decisiv timp de 14 veacuri la definirea unui spațiu de interculturalitate în nord-vestul Pontului Euxin.

În cei peste 100 de ani de cercetări arheologice sistematice, au fost realizate numeroase și importante descoperiri, precum: ziduri de incintă din toate perioadele antice, de la cea arhaică la cea romană târzie, necropola tumulară din epoca greacă, unde au fost identificați circa 1000 de tumuli, zona sacră grecească, cu câteva dintre monumentele de cult care o compuneau, adică patru temple (de exemplu templul lui Zeus, templul Afroditei), numeroase altare și baze votive; diverse cartiere civile, fie cu locuințe modeste, cum sunt cele din perioada arhaică, descoperite pe așa-numitul „Platou”, în partea de vest a cetății, fie cu străzi și case somptuoase, începând cu sfârșitul perioadei clasice și ajungând la un cartier rezidențial bine conservat (Domus), situat pe acropola cetății; două edificii termale; șase basilici paleocreștine, situate atât în interiorul (episcopală, cu criptă sau „Florescu”, „Pârvan”), cât și în exteriorul cetății romane târzii, edificii de cult creștine, dintre care se remarcă, prin planul său cu transept și sculptura arhitecturală din marmoră de import, basilica episcopală; necropola plană din epoca romană târzie din zona Basilicii extra muros; așezări și necropole aflate în teritoriul histrian, aparținând diferitelor epoci (Istria Pod, Istria Bent, Nuntași, Tariverde, Fântânele, Sinoe). Pe lângă monumentele amintite, micile descoperiri (inscripții, sculpturi, fragmente arhitecturale, ceramică, monede) conturează imaginea uneia dintre cele mai prospere cetăți greco-romane din Pont. Atât cele 15 volume monografice apărute în ultimii 50 de ani, cât și nenumăratele studii publicate în reviste și volume de prestigiu, oferă mărturie în acest sens. Toate acestea au făcut ca Histria să fie considerată șantier-pilot în studiul Antichității din zona Mării Negre și totodată un important șantier-școală pentru arheologia românească clasică.
Sursa: minac.ro

Cetatea Capidava

Cetatea Capidava este situată pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova (Carsium) și Cernavodă (Axiopolis), fiind construită cu ajutorul detașamentelor Legiunilor V Macedonica de la Troesmis și XI Claudia de la Durostorum, la începutul secolului al II-lea. Alături de Capidava, din sistemul de fortificații realizat de Traian pe malul Dunării, amintim și Carsium (Hârșova), Cius, Troesmis, Noviodunum, Aegyssus.

Toponimul cetății este getic și se traduce prin “așezarea de la cotitură”, atestând astfel, alături de dovezile arheologice, o locuire preromană în acest loc important din punct de vedere strategic pentru contactele dintre geții din Dobrogea și cei din Câmpia Română. Toponimul, ce s-a păstrat întocmai până în ziua de azi, este atestat atât de izvoarele antice și mai apoi bizantine, cât și de trei inscripții: piatra funerară a lui C. Iulius Qadratus din secolul al II-lea, descoperită la Ulmetum; un altar votiv dedicat divinității tracice Hero de către Aurelius Valens, descoperit tot la Ulmetum și datând de la sfârșitul secolului III – începutul secolului IV; cea de-a treia este o inscripție funerară fragmentară, descoperită recent la Capidava și îi aparține lui Aurelius … conducătorul militar al unității cantonate în fortificația de aici.

Locul ales pentru construirea fortificației este unul deosebit de important din punct de vedere strategic, fiind vorba de un masiv stâncos, înconjurat din trei părți de apă (Dunărea) și un șanț natural, fapt ce a determinat instalarea stațiunii militare și dezvoltarea unui centru civil alături. Forma masivului stâncos pe care este așezată cetatea a impus și planul patrulater al castrului.

Fortificația pentru unitatea de auxiliari de la Capidava (castellum) a fost probabil ridicată în preajma celor două războaie daco-romane, cu caracter ofensiv. Era prevăzută cu o instalație portuară, un chei la apă, magazii si alte anexe, precum și termele din afara zidurilor cetății. Tot în afara cetății este atestat și cimitirul tumular, cu morminte de incinerație, cu inventare bogate, dar și o necropolă plană, cu inventare funerare mai modeste.

Capidava, ca și celelalte cetăți așezate la frontieră, a trebuit să față față numeroaselor atacuri ale populațiilor barbare. Astfel, primul castru roman a fost distrus de carpo-goți, probabil în urma invaziei lor din 248, și a fost refăcut în întregime spre sfârșitul secolului al III-lea, cu caracter pur defensiv. Ruinele cetății pe care le vedem și astăzi au, așa cum am menționat, un plan patrulater, cu laturile de 105x127m, ziduri groase de peste 2m și înalte de 5-6m, cu șapte turnuri, înalte de peste 10m (trei turnuri dreptunghiulare, două în sfert de cerc și două intermediare, în formă de potcoavă – forma literei U). Cetatea avea o poartă lată de aproximativ 2,5m, situată pe latura de SE, care făcea legătura cu restul teritoriului, o poartă strategică pe latura de SV a turnului spre Dunăre și un port amenajat în terase spre fluviu.
Sursa: minac.ro