A cincea săptămână a Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului SEAS 2023 a programat joi, 10 august 2023, de la ora 21.00, la Sala Studio din strada Ion Lahovari nr. 2A, spectacolul prezentat de Teatrul de Stat Constanța – „JOCURI ÎN CURTEA DIN SPATE” de Edna Mazya, pentru a cărui regie, Diana Mititelu a obținut premiul UNITER 2021 pentru debut.
Curtea din spate care se transformă în sală de judecată, pentru a cântări vinovățiile celor cinci tineri care își trăiesc ultima lor zi de libertate, de copilărie, de nevinovăție. Edna Mazya nu doar că reface procesul unui eveniment extrem de violent din viața unor tineri, dar analizează și mecanismele psihologice care au permis producerea lui. „Jocuri în curtea din spate” este un spectacol despre cruzime, o radiografie a psihicului adolescentin. Spectacolul nu este recomandat tinerilor sub 14 ani, dar recomandat călduros celor peste această vârstă, părinților și profesorilor lor.
Reprezentația din 10 august se va încheia cu o dezbatere pe temele importante ridicate de spectacol, dezbatere moderată de Emil Tatu, indicat de organizatori ca fiind jurnalist, deși el însuși se îndoiește de această calitate. Poate că are dreptate, într-o lume în care televiziunea a ajuns mai degrabă divertisment decât jurnalism. Poate nu. În orice caz, până când timpul, publicul și propria-i voință vor decide asupra calității amintite, Emil Tatu este, incontestabil o apariție proaspătă în media locală, cu resurse de implicare fără a stârni bănuiala că poartă cu sine interese absconse.
Prin urmare, atribut al celor tineri și îndrăzneți, se poate arunca haiducește în hora dezbaterilor publice.
O face cu haina de jurnalist pe el sau cu roba de avocat?
O face cu sincera credință că poate schimba lucruri?
L-am rugat pe Emil Tatu să răspundă la patru întrebări legate de „Jocuri în curtea din spate”, dezbaterea al cărei moderator este și chiar de propria persoană. Găsiți răspunsurile mai jos.
CTNL: Consideri că expunerea unor cazuri reale, făcută cu ajutorul teatrului, poate influenta concret reacția publicului, dacă ar fi implicat, pe viitor, în situații similare?
EMIL TATU: Categoric, DA! Și explic și de ce. Pe de o parte, la prima astfel de dezbatere organizată de Teatrul de Stat Constanța, la care am participat, sala Studio a fost plină, majoritatea celor din public optând să rămână la discuție. Erau în sală spectatori de toate vârstele, începând de la 16 ani până la adulți la vârsta maturității. Diversitatea de puncte de vedere exprimate atunci a fost una surprinzătoare pentru mine, am regăsit și mult conservatorism și multă deschidere pentru ceea ce reprezintă abordarea unor astfel de teme tabu în societatea noastră. Cea mai mare supriză a fost, atunci, faptul că în mijlocul discuției am avut parte, toți prezenți atunci, de o destăinuire a unei persoane, care a fost în trecut victima a unui abuz sexual. Momentul, cutremurător pentru toți cei prezenți, a aprins încă și mai mult discuția. Concluzia serii…nu evitarea subiectului, ci discutarea în detaliu și educația sunt factori care pot să influențeze pozitiv, atât reactia la abuz, cât și o abordare diferită de ceea ce știm până acum, având în vedere statisticile recente, care arată că, în România, abuzul sexual, în general, și asupra minorilor, în special, e încă în creștere, multe din astfel de situații rămânând încă neraportate din frică, iar frica cea mai pregnantă e frica de gura lumii, adică frica de judecata noastră, a celor mulți, majoritatea încă obtuzi în materie de definiție a abuzului. În astfel de situații, nu există gri, există doar alb și negru. Doar atunci când, în urma derobării de tabu, de judecata facilă și de foarte multe ori anti-victim, vom reuși să vorbim cu adevărat despre asta, vom ști ce avem de făcut mai departe.
CTNL: Cât de potrivite (posibile?) ți se par eventuale demersuri pentru ca la astfel de piese să fie atrași în sală și tinerii consumatori de alte spectacole (manele sau trapp, de exemplu), care nu merg la teatru în mod curent? Dacă da, cum ar trebui să arate acestea?
EMIL TATU: Din punctul meu de vedere, ceea ce a încercat până acum și reușește Teatrul de Stat Constanța a fost să facă exact asta, să atragă tineri, fie că sunt sau nu consumatori de alte spectacole. Nu sunt în măsură să spun cum ar trebui să arate acestea, însă știu că orice text cu încărcătură și o regie adusă în prezent ar putea să închidă falia dintre generația tik-tok și actul de cultură în forma asta. Teatrul are acest primordial rol, de a crea, întreține și conservă emoția. Iar, la emoție nu suntem imuni niciunii dintre noi, indiferent de genul muzical pe care îl agreăm. Piesa, deși beneficiind de o descriere a subiectului care prefigurează conținutul, atrage, suprinzător, în unele momente chiar râsete în sală, mai ales din partea tinerilor, iar asta se întâmplă pentru că ei se identific, pe alocuri, cu personajele și limbajul lor.
CTNL: Participarea ta la dezbaterea post-spectacol, în calitate de moderator, cât este în pielea jurnalistului și cât în cea a avocatului practicant?
EMIL TATU: Participarea mea este un amestec, avocatul practicant este acolo cu acumularea de cunoștințe și practica în domeniu, cu dilemele etice, iar jurnalistul este acolo, la fel de prezent pentru relația cu interlocutorii. Purtăm un dialog, sper eu deschis, constructiv, liber, fără să fim închistați în limbaj de lemn, cu încurajarea pentru toți cei prezenți să spună exact ce gândesc, fără frică de judecata celor din jur, străini, co-participanți la emoția piesei pe care tocmai au trăit-o. Spun asta pentru că „Jocuri în curtea din spate” nu se vizionează, se trăiește, se simte. Ca jurnalist, deși nu mă consider unul, am reușit, cu ajutorul acestei piese și a oamenilor implicați în actul teatral, să realizez cea mai vizionată emisiune pe care am realizat-o în aproape 3 ani de ”Ïntre alb si negru” – „Tulburătoarea poveste a Dorei”, care a adunat, până acum, 1 milion de vizualizări și mii de comentarii. Exact asta mi-am dorit…o oglindire a „cine suntem noi”, cei din jur, grabnicii judecători. În concluzie, și avocatul și jurnalistul sunt prezenți în egală măsură, întrepătrunși.
CTNL: O conștiință poate fi trezită numai printr-un mesaj transmis prin artă? Crezi că e suficient doar un brânci emoțional? Trebuie mai mult? Ce?
EMIL TATU: Da, o conștiință poate fi trezită printr-un mesaj transmis prin artă, brânciul emoțional e absolut necesar, ca prim pas. Odată ce conștiința e trează și ușa emoției e deschisă, mai departe suntem în prezența unui teren fertil, în ceea ce privește menținerea trezirii, hrănirea ei pentru ca, odată cu fiecare conștiința trezită, am schimbat ceva în cel de lângă noi, iar schimbarea, în toate formele ei e eminamente contagioasă. Grija pe care trebuie să o avem este ca schimbarea să producă intru realizarea binelui, al nostru și al celorlalți. Dincolo de trezirea prin brânci emoțional, e munca cea mai grea, aceea a dezvoltării. Și aici intervine educația. Actul cultural e scânteia, focul se întreține cu educație!
Sursa foto: Facebook Emil Tatu
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
