Un acționar-inamic într-o companie românească

Cristian Crețu

Operatorul portuar COMVEX Constanța, companie cu acționar majoritar român, se confruntă de câțiva ani de zile cu acțiuni întreprinse atât în instanță cât și prin intermediul media de către cetățeanul Raimondo de Rubeis, fost membru în boardul societății. Acesta a încercat cu insistență anularea unei decizii de majorare de capital la COMVEX și, implicit, blocarea unei investiții de mare anvergură în portul Constanța, cu efecte majore chiar și asupra economiei românești. Raimondo de Rubeis a acționat în judecată COMVEX dar și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța pentru anularea hotărârii de majorare de capital. Pentru că nu a avut succes în niciuna dintre spețe a făcut plângere la DIICOT și a invocat săvârșirea mai multor fapte precum: infracțiuni de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, infracțiuni de divulgare ilegală a informațiilor privilegiate, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, constituirea a unui grup infracțional organizat. DIIICOT a clasat cazul. De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară a considerat că majorarea de capital s-a derulat respectând legea. Totodată, European Securities and Markets Authority (ESMA) a considerat că nu trebuie pornită nicio anchetă.

ASF și ESMA n-au constatat nicio problemă

Majorarea de capital COMVEX a avut loc în septembrie 2016. Începând cu luna mai 2017, Raimondo de Rubeis a înțeles să acționeze în mod constant împotriva intereselor COMVEX și, implicit, a acționarilor companiei, se arată într-o scrisoare pe care Viorel Panait, președintele Consiliului de Administrație COMVEX, a transmis-o în data de 31 august 2018, Autorității de Supraveghere Financiară, Sectorul Instrumentelor și Investițiilor Financiare. Majorarea de capital a avut ca unic obiect construcția unei capacități de operare de mărfuri. ”Conduita acționarului de Rubeis a întârziat finalizarea Proiectului și a pus în pericol atât interesele acționarilor societății, cât și credibilitatea pieței de capital românești, în ansamblul său. Până la momentul respectiv, toate acțiunile lui de Rubeis (în număr de peste 30) au fost câștigate de către Comvex, după cum poate fi confirmat și din informațiile publice existente (…) Pentru a avea tabloul complet al unei conduite șicanatorii și periculoase, trebuie să adăugăm și comunicările prin diverse canale media, prin care acționarul Raimondo de Rubio a diseminat informații false sau care puteau induce în eroare investitorii”, se arată în scrisoarea amintită.
Investiția de care vorbește Viorel Panait este terminalul de cereale de peste 200.000 de tone din Portul Constanța, pentru care compania a plătit 56 milioane de euro. Cerealele produse în România ajung în acest terminal și cu ajutorul unor vapoare de mare capacitate ajung în aproape toate colțurile lumii, contribuind astfel la creșterea exporturilor românești și la atenuarea deficitului balanței comerciale.
În răspunsul pe care Autoritatea de Supraveghere Financiara a aprobat prospectul aferent operațiunii de majorare de capital aprobate în AGEA Comvex din data de 20.09.2016 și a analizat sesizările ulterioare ale lui Raimond de Rubeis, nefiind identificate încălcări ale prevederilor legale incidente.

Și ESMA (Autoritatea Europeană a Pieței de Capital) a admis că totul a fost legal și că nu se impune vreo anchetă:
”Facem referire la plângerea împotriva unei potențiale neîndepliniri a atribuțiilor legale în legătură cu alegații de utilizarea abuzivă a unor informații privilegiate și manipulare a pieții din partea ASF ce ar fi avut loc în contextul majorării de capital a COMVEX din septembrie 2016, plângere ce a fost primită de ESMA la începutul acestui an (2018, n.r.) și despre care ați fost informată prin scrisoarea din data de 3 iulie 2018 (ESMA45-318-1887). În acest sens, dorim să vă mulțumim pentru răspunsul prompt și cooperare și să vă informăm că, după o evaluare preliminară a faptelor, Președintele ESMA a luat hotărârea că nu trebuie pornită nicio anchetă conform Articolului 17 al Regulamentului ESMA în această chestiune. Acest dosar este considerat acum închis.”
Acesta este răspunsul oficial semnat de Mar Huertas, consilier juridic, Echipa Executare Departament Juridic, Convergență și Executare European Securities and Markets Authority (ESMA).

De Rubeis știa de decizia de majorare de capital

Curtea de Apel Constanța a respins în 13 septembrie 2018 apelul lui Raimondo de Rubeis. ”În mod judicios a respins instanța de fond și motivul de nulitate privind nelegalitatea convocării de către CA, reținând că din procesul verbal al ședinței membrilor CA rezultă că au fost prezenți toți cei 5 membri și că au semnat toți administratorii inclusiv reclamantul, aspect relevant, de natură a înlătura, în opinia Curții, susținerile privind necunoașterea documentelor ședinței. Nu pot fi reținute afirmațiile privind lipsa unei manifestări conștiente de poziție a apelantului reclamant și pretinsa profitare de încrererea avută în Președintele Consiliului de Administrație, reclamantul invocându-și în acest fel propria turpitudine în îndeplinirea atribuțiilor de membru al Consiliului de Administrație”, se arată în decizia Curții de Apel.

Succes la Înalta Curte

Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat în data de 4 noiembrie 2020 că hotărârea de majorare a capitalului a fost legală.

”Deși contractul de mandat al administratoruli este revocabil, prin chiar natura și esența sa, dat fiind caracterul ad nutum al actului juridic dublat pe principiul ce guvernează funcționarea unei societăți – affectio societatis – principiul dreptului de acces la o instanță îi dă administratorului revocat dreptul de a sesiza instanța judecătorească, însă nu pentru a fi reintegrat în funcție, chiar și în ipoteza în care revocarea s-a făcut fără justă cauză, ci, în acest din urmă caz, pentru a solicita despăgubiri, întrucât revocarea fără justă cauză dă naștere răspunderii mandatului potrivit art. 2032 Cod Civil. Prin urmare, toate susținerile recurentului-reclamant dezvoltate în cadrul acestui motiv de recurs care evidențiază ideea că în lipsa motivării decizia AGA de revocare a sa din funcție, motivele invocate de inimat-pârâtă și reținute de instanțele de fond, fie nu existau la data adoptării hotărârii AGA nr. 282, fie nu pot fi considerate ca motive de revocare, ceea ce dovedește per se, că revocarea s-a făcut fără o justă cauză, nu pot fi primite de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât justa cauză vizează exclusiv răspunderea societății din cadrul acțiunii în dezdăunare promovată de administrator în condițiile legii 31/1990 privind societățile, coroborat cu art. 2032 Cod Civil”, se arată în decizia Înaltei Curți.

Raymondo de Rubeis , respins de DIICOT

Pentru că nu a avut succes în instanță, Raimondo de Rubeis a făscut plângere la DIICOT. Analizând faptele, procurorii anti-Mafia au clasat dosarul.

La data de 31 august 2018, a fost înregistrat la DIICOT – Structura Centrală dosarul privind sesizarea formulată de cetățeanul italian Raimondo de Rubeis vizând modalitatea de preluare a controlului societății COMVEX Constanța, de la societatea Solidmet SRL, de către numiții Dan Ioan Drăgoi și Viorel Panait, prin intermediul soțiilor lor, Anca Mihaela Drăgoi și Nicola Ruxandra Ioana Nicola, ”printr-o serie de mijloace aparent legale, respectiv majorarea capitalului social”. Prin ordonanța din 4 septembrie 2018 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizarea abuzivă a informațiilor privilegiate, faptă prevăzută în legea 24/2017 republicată privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață.
Ulterior, la data de 15 octombrie 2020, Raimondo de Rubeis a formulat din nou plângere cu privire la modalitatea considerată frauduloasă de preluare a controlului asupra societății COMVEX Constanța, solicitând efectuarea de cercetări față de numiții Drăgoi Dan Ion, Panait Viorel, Drăgoi Anca Mihaela și Nicola Ruxandra Ioana, sub aspectul ”săvârșirii infracțiunii de utilizare abuzivă a informațiilor privilegiate, precum și a infracțiunilor de divulgare ilegală a informațiilor privilegiate, delapidare cu consecințe deosebit de grave, prevăzut de art, 295 C.p., spălare a banilor, constituirea a unui grup infracțional organizat, infracțiuni cu privire la care ordonanța nr. 2775/D/P/2018 din data de 15 februarie 2021 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem”.
În cadrul adunării din data de 17.08.2016 , CA al Comvex a hotărât să convoace AGA la data de 19.09.2015 pentru a decide majorarea de capital. În sesizarea sa, Raimondo de Rubeis a reclamat faptul că nu a fost încunoștiințat despre această adunare și ca s-a profitat de imposibilitatea lui de a se prezenta, deoarce în perioada 07-15.08.2016 a fost plecat în Australia, aterizând în București în noaptea de 15/16 august și având nevoie de acomodare la fusul orar. La data de 18.08.2016 a fost publicat pe website-ul operatorului de piață Convocatorul AGA pentru 19/20.09.2016 prin care acționarii societății și investitorii interesați au fost informați despre majorarea de capital și condițiile acestuia.
La data de 19.09.2016 a avut loc prima convocarea a AGA Comvex la care Raimondo de Rubeis a venit, a semnat de prezență, fapt ce denotă că a cunoscut informația că Adunarea generală fusese convocată și care nu a întrunit cvorumul necesar. Aceasta a fost amânată pentru a doua zi, ocazie cu care s-a aprobat majorarea capitalului social al COMVEX.
DIICOT a constatat că faptele sesizate de către Raimondo de Rubeis nu constituie fapte prevăzute de legea penală, întrucât nu se încadrează în normele de incriminare privind utilizarea sau divulgarea abuzivă a informațiilor privilegiate, nefiind îndeplinită cerința esențială privind caracterul privilegiat al informațiilor în cauză. Prin urmare, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii acestor infracțiuni. De asemenea, a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de delapidare, și nu a descoperit indicii referitor la infracțiunea de spălare a banilor și nici indicii care să confirme săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat.