Patru istorici constănțeni lansează un volum dedicat CENTENARULUI ÎNCORONĂRII regelui Ferdinand și a reginei Maria ca Regi ai României Mari

Cunoscutul istoric constănțean Sorin Colesniuc, președintele asociației SINE QUA NON, anunță că sâmbătă, 15 octombrie 2022, zi în care se împlinesc exact 100 DE ANI de la Încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria ca Regi ai României Mari, Asociația SINE QUA NON, cu susținerea Primăriei Municipiului Constanța, organizează, la Centrul Multifuncțional pentru Tineret Jean Constantin din Constanța, ora 14.00, lansarea volumului științific PORȚI DESCHISE CĂTRE CIVILIZAȚII. TOMIS – CONSTANȚA MMXXII. CENTENARUL ÎNCORONĂRII. Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.

Cartea cuprinde o selecție a comunicărilor științifice înscrise în programul simpozionului PORȚI DESCHISE CĂTRE CIVILIZAȚII. TOMIS – CONSTANȚA MMXXII. CENTENARUL ÎNCORONĂRII, desfășurat la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța în perioada 23 – 25 septembrie 2022. Lansarea de carte și simpozionul fac parte din proiectul cultural cu același titlu: PORȚI DESCHISE CĂTRE CIVILIZAȚII. TOMIS – CONSTANȚA MMXXII. CENTENARUL ÎNCORONĂRII, finanțat, pentru al doilea an consecutiv, de Primăria Municipiului Constanța.

Volumul începe cu un studiu de 23 de pagini intitulat: Constanța – Reședință Regală. Faptul că regele Carol I a hotărât, încă din anul 1909, să declare Constanța Reședință Regală și că Familia Regală a construit Palatul Regal din Constanța, Pavilionul Regal din port (Cuibul Reginei) și Palatul Regal din Mamaia, demonstrează importanța pe care regii și reginele României au acordat-o orașului Constanța.

Prima secțiune a volumului – Istorie veche – cuprinde studii și articole științifice referitoare la istoria veche a Dobrogei și a României, din perioadele: neolitică, eneolitică, bronz timpuriu, elenistică, greacă și romană.

Cea de-a doua secțiune – Istorie medievală – este dedicată istoriei medievale de pe teritoriul Dobrogei și al României. Aici sunt prezentate descoperirile de la Dunărea de Jos, printre ele cele de la Hârșova și Adamclisi, dar și descoperirile din așezări și cetăți medievale din Transilvania.

La secțiunea Numismatică au fost incluse articole științifice în care sunt analizate monedele elenistice, romane și bizantine descoperite la Tomis, Histria, Callatis, Adamclisi, Ostrov etc., un articol referitor la coroanele austro-ungare din Transilvania, Banat și Bucovina și un articol despre sigiliul Casei Majestății Sale Regina Maria.

Secțiunea Istorie modernă și contemporană este cea mai consistentă secțiune, aceasta cuprinzând 20 de studii referitoare la istoria modernă și contemporană a Dobrogei și a României. Unul dintre studii prezintă facsimilul Înaltului Ordin de Zi către trupele române, semnat de principele Carol I, în care principele a tăiat cuvântul alipire și a scris revenire. Este vorba despre unirea Dobrogei cu România, de la 1878, iar gestul lui Carol demonstrează că acesta avea o mentalitate istorică și politică superioară față de cei care i-au alcătuit textul, după cum subliniază autorul.

Ultima secțiune a volumului este dedicată Centenarului Încoronării. În cele 17 studii și articole științifice autorii prezintă noi informații referitoare la momentul Încoronării regelui Ferdinand și a reginei Maria, la Alba Iulia, la 15 octombrie 1922. De asemenea, este prezentată epoca regelui Ferdinand I (Întregitorul sau Loialul, cum i s-a mai spus în epocă), reflectarea Încoronării în presa dobrogeană, regina Maria și Castelul Bran, vizitele regale la: Chișinău, Constanța, Tulcea, Hârșova etc.

Consistența calitativă a studiilor și articolelor științifice din acest volum este dată de numele consacrate ale semnatarilor, printre ei regăsindu-se renumiți: istorici, profesori universitari, specialiști și experți în istorie și arheologie.