Martirii Românismului la sud de Dunăre: Preotul Haralambie Balamace

Joi, 30 iunie 2022, începând cu ora 18.00, Asociația Culturală Harlequin Diversitate și Institutul Frații Golescu vă invită să participați, în sala de evenimente a restaurantului Harlequin by The Lake, la un eveniment excepțional de restituire istorică, dedicat memoriei preotului Haralambie Balamace, exponent al românismului la sud de Dunăre, asasinat mișelește în 1914.
Evenimentul va fi moderat de istoricul dr. Robert Stănciugel, binecunoscut publicului constănțean pentru activitatea sa prodigioasă alături de marele istoric Virgil Coman, un atent cunoscător al românismului la sud de Dunăre, care îl va avea ca invitat special pe președintele Fundației ”Nicolae Iorga” din Saranda, Albania, Pano Bakalli.

Haralambie Balamace s-a născut în anul 1863 în satul aromân Pleasa de Sus, din Imperiul Otoman, astăzi localitate dispărută în Albania. După definitivarea studiilor la Corcea (Corița), a devenit preot și profesor, urmând Seminarul teologic la Curtea de Argeș. Oamenii îi spuneau, familial, „Papa Lambru”. A înființat școli românești în Pleasa, Moscopole, Corcea, Nicea, Sipska, Grabova, Lunca, Nicea, Vituki, și chiar în orașele Elbasan și Berat. În fața altarului și enoriașilor săi a slujit și vorbit întotdeauna în dialectul aromân al limbii române, deși ierarhia bisericească greacă interzicea acest lucru, limba greacă fiind singura recunoscută ca limbă de cult. La școală promova atât învățarea limbii române, cât și a celei albaneze. Excomunicat de greci nu s-a speriat și nu a abandonat misiunea sa națională, continuând să susțină emanciparea vlahilor din Imperiul Otoman. A militat pentru întemeierea unui episcopat românesc pentru aromânii din Macedonia.

În 1913, în orașul Corcea ocupat de trupele grecești, războinicul grec Gheorghios Țontos (Kapetan Vardas) l-a arestat pe fiul lui Haralambie, Nicolae (Nicuță) Balamaci, dar acesta din urmă a reușit să fugă la Istanbul. În urma unui acord încheiat de prim-ministrul grec Eleftherios Venizelos cu Marile Puteri, nordul Epirului a fost cedat Albaniei în schimbul insulelor din Marea Egee. Grecii din Corcea au fost înfuriați de această decizie, iar bande de antarți au pătruns în cartierul vlah din Corcea, jefuindu-i și maltratându-i pe locuitori, incendiind casele vlahilor și obligându-i să declare că nu-și vor mai trimite copiii la școlile românești.
Un grup de 60 de oameni înarmați au înconjurat casa familiei Balamaci în dimineața zilei de 23 martie 1914, cu puțin timp înainte ca trupele grecești să se retragă din nordul Epirului, și au amenințat că vor da foc casei dacă frații Haralambie și Sotir nu se vor preda de bună voie pentru a fi duși la sediul Mitropoliei, unde urmau să dea explicații. Haralambie și Sotir Balamaci au ieșit din casă și au fost duși la marginea orașului, unde, alături de alți doi aromâni, au fost bătuți, mutilați, străpunși cu baionetele și împușcați. Corpurile lor au fost mutilate oribil, după cum a mărturisit fiica preotului.

Situația aromânilor din Albania s-a schimbat în bine după venirea la putere a lui Ahmed Zogu, care, spre deosebire de naționalistul Fan Noli, a permis celebrarea slujbelor religioase în limba română. Ca urmare a schimbării atitudinii guvernamentale albaneze, a fost dezvelit la 26 octombrie 1925 un bust al preotului Haralambie Balamaci în curtea bisericii românești, nou construite, din Corcea, în prezența ministrului plenipotențiar român la Tirana. O stradă din orașul Corcea îi poartă nunmele.

Preotului Haralambie Balamaci i s-a acordat titlul de „Erou albanez în lupta contra elenizării” în anul 1962 și titlul de „Învățător al neamului” în 1994, ultimul de către președintele Sali Berisha al Albaniei.