14 Februarie, altă Sărbătoare: Înființarea societății studenților români ”Junimea Română”

Cu voia dumneavoastră, vă propun astăzi un alt motiv de „sărbătoare” decât cel importat, deoarece la 14 februarie 1851 s-a înfiinţat, la Paris, societatea studenţilor români „Junimea română”. Lucrarea „Istoria României în date” menționează că la acea dată, „din dorinţa de apărare a principiilor revoluţiei de la 1848” și pentru a promova ideile de unire ale românilor, mai mulți studenți și revoluționari în exil se întâlnesc pentru a forma această societare culturală și politică.

Numele celor care au pornit acest proiect curajos ar trebui să fie cunoscute tuturor românilor, deoarece au modelat o bună parte din istoria noastră: Alexandru Odobescu, Gheorghe Crețeanu, Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti, Gheorghe Magheru, Dimitrie Berindei. Aceștia au militat fervent pentru o renaştere naţională prin literatură, industrie şi artă, scopul final fiind „unitatea naţională, suveranitatea naţională, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor”.

Sub egida Junimii, patrioții români, urmărind formarea și emanciparea intelectuală și culturală a membrilor săi, dar și a întregului popor, organizează mai multe evenimente, în care își expun viziunea pentru țară. Astfel, Al. Odobescu susţine în martie 1851 prelegerea despre „Viitorul artelor în România”, în timp ce Bălcescu rostește un discurs pătimaș, cu ocazia comemorării Adunării de la Blaj, intitulat „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”. Astfel, prin întâlniri săptămânale, societatea studenţilor români (deşi a existat doar un an) a reuşit să exercite o influenţă majoră asupra gândirii societății de atunci.

Imaginea de mai jos reprezintă portretul colectiv al membrilor Junimii în anul 1883:

rândul 1️⃣: Nicolae Beldiceanu, Samson Bodnărescu, Teodor Nica, Gheorghe Roiu, Mihail Christodulo, Victor Castano, Mihail Gheorghiu;
rândul 2️⃣: Constantin Meissner, Ion Dospinescu, Alexandru Grigore Suțu, Ștefan Vârgolici, Vasile Burlă, Anton Naum, Gheorghe Racoviță, Ioan Buiucliu, Abgar Buiucliu;
rândul 3️⃣: Teodor T. Burada, Constantin Leonardescu, Gheorghe Bengescu [Dabija], Theodor Rosetti, Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Ioan Mire Melik, Mihai Eminescu, Dumitru C. Ollănescu-Ascanio;
rândul 4️⃣: Nicolae Gabrielescu, Ion Luca Caragiale, Al. Farra, Vasile Pogor, Vasile Alecsandri, Iacob Negruzzi, Emil Max, Gheorghe Bejan, Ioan Slavici;
rândul 5️⃣: Ioan D. Caragiani, Mihail Cristodulo Cerchez, Nicolae Mandrea, Nicolae Gane, Neculai Culianu, Ioan Ianov, Grigore Mithridate Buiucliu, Nicu Burghele;
rândul 6️⃣: Constantin Constantiniu, Leon Negruzzi, Gheorghe Capșa, Dumitru Rosetti-Tescanu, Ștefan Nei, Pavel Paicu, Ion Creangă, Neculai Mihalcea;
rândul 7️⃣: Teodor Christodulo, Ioan Nenițescu, Miron Pompiliu, Alexandru Lambrior, Constantin Lepădatu, Gheorghe Scheletti, Theodor Șerbănescu;
rândul 8️⃣: Theodor Buiucliu, A. D. Xenopol, Petru Th. Missir, Aristide Peride, Alexandru Al. Beldiman, V. Cuciureanu, G. Zaharia;
rândul 9️⃣: Xenofon Gheorghiu, Valerian Ursian, Gheorghe Negruzzi, Alexandru Philippide, Constantin Dimitrescu-Iași, Ștefan Văleanu;
rândul 🔟: Nicolae Volenti, Vasile Bossie (Bossy), Telemac Ciupercescu.

Sursa text și foto: Bogdan Bola