Ziua în care s-a sinucis Crișan, liderul răsculaților transilvăneni din Zărand

Pe 13 februarie 1785 s-a sinucis unul dintre cei trei conducători ai răscoalei țăranilor transilvăneni, Crișan.

CRIȘAN s-a născut în 1733 în localitatea Vaca (azi satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara). El a condus acțiunile țăranilor răsculați din Zarand. Din tabăra sa a pornit, în numele lui Horea, ultimatumul țăranilor (11 noiembrie 1784) ce au luptat apoi împotriva trupelor austriece în Zarand, la Brad și la Hălmagiu. După reprimarea răscoalei, Crișan a fost prins și închis la Alba Iulia, unde s-a sinucis, sugrumându-se cu curelele de la opinci pe 13 februarie 1785, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Prima sentinţă din cele trei pronunţate la Alba Iulia împotriva capilor răscoaleia fost pentru Crişan, în ziua de 14 februarie 1785.
”În urma ordinului onorabilei comisii cezaro-regale instituite de Majestatea sa, pentru cercetarea şi înfrânarea tulburărilor ivite între ţăranii din Marele Principat al Transilvaniei, s-a pronunţat, la data de mai jos… contra unui făcător de rele, care a fost supus cercetării, împreună cu alţi capi ai tulburării, anume George Crişan, locuitor în Cărpiniş, în comitatul Alba, în etate de 52 ani, de religie veche şi supus cameral, ale cărui crime s-au constatat prin depoziţiile martorilor juraţilor care încă înainte de a se pronunţa sentinţa s-a sinucis în închisoare” (…)
„Prin faptele sale, George Crişan, ca unul care a tulburat liniştea publică cu rea credinţă, ca agitator şi amăgitor al poporului de rând, ca incendiator scelerat şi crud ucigaş s-a făcut vinovat de crimele cele mai grave şi neiertate, atât cu propria persoană cât şi pentru crimele comise de poporul atât de dânsul. Si, în sfârşit, ca să poată scăpa de severitatea meritată a judecăţii s-a făcut propriul său ucigaş”, concluzionau anchetatorii lui Crişan.

Ca să dea o imagine şi un exemplu de oroare acestei pedepse, „corpul neînsufleţit al acestui criminal principal să fie târât la locul de osândă şi acolo, în conformitate cu codul criminal carolin şi terezian, articolul despre ofensarea majestăţii civile, rebeliune, şi articolul despre pedepse în general, călăul să-i taie capul şi să-l despice corpul în patru, capul să i se pună în teapă în satul său Cărpiniş, iar celelalte patru părţi să se tragă (pună) pe roate, anume partea de sus a corpului (să se expună) la Abrud, o parte de jos la Bucium în comitatul Alba de Jos, a doua parte de sus la Brad şi a doua parte de jos, la Mihăileni în comitatul Hunedoara“.

Sentinţa a fost pusă în practică de călău două zile mai târziu, la 16 februarie, iar bucăţile corpului lui Crişan încărcate pe car, duse şi expuse în locurile indicate.

Sursa: Poveștile Mării Negre