Lipsa cărţilor de cult în limba română în Basarabia sub dominaţia Imperiului Rus au impus autorităţile ecleziastice din Chişinău să dispună reluarea tipăririi acestora. După o perioadă de criză, prin care trecuse activitatea tipografică din cadrul Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, în anul 1853 este reanimată activitatea acesteia. La indicaţia episcopului Irinarh Popov, Direcţia Economică a Casei Arhiereşti dispune procurarea utilajului nou pentru tipografie (caractere de diverse mărimi), vopsea, hârtie, precum şi mărirea statelor angajaţilor. Urmează un avânt în munca editorială a tipografiei, care a fost însoţit de multiple apariţii tipografice.
Evanghelia în limba română, apărută în anul 1855, a fost cea de-a treia lucrare tipărită la Tipografia Eparhială, redeschisă în anul 1853. Tărăgănarea apariţiei cărţii timp de doi ani a fost influenţată de problema hârtiei de calitate, necesară pentru editarea tipăriturii. Anume lipsa ei a influenţat şi tirajul cărţii ce a apărut doar în 603 exemplare (iniţial erau prevăzute 1000 exemplare). În calitate de original pentru tipărirea Evangheliei de la Chişinău din 1855, a servit Evanghelia de la Buda din 1812.
Primele două file din începutul Evangheliei, pentru a fi trimise proprietarului de hârtie din Varşovia, au fost culese şi… CITEȘTE MATERIALUL ÎNTREG ÎN POVEȘTILE MĂRII NEGRE
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
