13 noiembrie: Carol I decretează Regulamentul pentru împărțirea şi organizarea administrativă a Dobrogei

”Acum exact 143 de ani, la 13 noiembrie 1878, cu doar o zi înaintea intrării trupelor române în Dobrogea, era semnat la București Decretul nr. 2533/1878 referitor la împărțirea şi organizarea administrativă a Dobrogei. Sarcina acestei organizării teritoriale și administrative a regiunii noastre cădea în sarcina Ministrului de Interne de la acea vreme, liberalul C.A. Rosetti. Pentru cei pasionați de istoria acestor meleaguri dar și pentru cei care doresc să cunoască mai bine cum funcționa pe atunci administrația locală în Dobrogea străveche, vă las mai jos acel decret prin care se asigura protecția și continuitatea datinilor și obiceiurilor particulare acestei regiuni, dar și a religiilor și etniilor care conviețuiau aici în pace!” prefațează deputatul Bogdan Bola un nou episod din istoria Dobrogei, legat, de data aceasta, de Regulamentul pentru împărțirea şi organizarea administrativă a provinciei proaspăt revenite în spațiul românesc.

„Carol I, prin grația lui Dumnezeu și voința națională, domn al românilor la toți de față și viitor sănătate. Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul de Interne sub nr.19695, având în vedere Jurnalul Consiliului nostru de Miniştri nr. 6, încheiat în şedința din 13 noiembrie curent, având în vedere voturile corpurilor legiuitoare de la 28 şi 30 septembrie anul curent, am decretat şi decretăm ce urmează:

Regulament pentru împărțirea şi organizarea administrativă a Dobrogei:

Titlul I

Împărțirea Dobrogei în districte şi plăşi

Art.1 Teritoriul cuprins între Gurile Dunării, ținutul Dobrogei şi pământurile învecinate, hotărâte la nord de talvegul brațului Chilia, la sud prin linia de delimitare ce pleacă de la Silistra şi se opreste la Mangalia, se împarte în trei județe: județul Tulcea, județul Kustengea şi județul Silistra Nouă, având ca reşedințe ale autorităților superioare oraşele cu acelaşi nume.

Art. 2 Județul #Tulcea se compune din patru plăşi: Tulcea, Sulina, Măcin şi Babadag.

a) Plasa Tulcea cuprinde: toate satele din fostul caimacamlîc, afară de Sarikioi. Mai cuprinde: Isaccea, Niculițel, Telița şi Celik Dere, ce făceau altădată parte din mudurlîkul Isaccei şi încă toate satele pendinte altădată de mudurlîkul Mahmudiei.
b) Plasa #Sulina cuprinde: oraşul Sulina, toate satele pendinte de vechea căimăcănie cu acelaşi nume, precum şi satele ce compuneau fostul mudurlîk al Chiliei. I se adaugă Insula Şerpilor.
c) Plasa #Măcin cuprinde: oraşul Măcin şi toate satele vechii căimăcămii cu acelaşi nume, mai adăugându-se satele Geaferca, Taita, Diglis-Monastir, Cocos-Monastir şi Giafer-Islam, pendinte altădată de Isaccea.
d) Plasa #Babadag cuprinde: oraşul Babadag şi toate satele ce compuneau fostul caimacamlîc cu acelaşi nume. I se adaugă satul Sarikioi.

Art. 3 Județul #Kustenge se compune din trei plăşi: Kustenge, Hârşova şi Mangalia.

a) Plasa Kustenge cuprinde toate satele vechii căimăcămii cu acelaşi nume.
b) Plasa #Hârşova cuprinde satul Harşova şi toate satele fostului caimacamlîc.
c) Plasa #Mangalia cuprinde orașul Mangalia şi toate satele vechii căimăcămii putere cu acelaşi nume, până la hotarul dinspre Principatul Bulgariei.

Art. 4 Județul Silistra Nouă se compune din două plăşi: Medgidia şi Silistra Nouă.
a) Plasa #Medgidia cuprinde orașul Medgidia şi toate satele caimacamlîkului de altădată şi Cernavodă, afară de Rasova.
b) Plasa Silistra Nouă cuprinde Rasova şi toate satele aflate în plăşile Medgidia şi Mangalia de o parte, Dunărea şi hotarul dinspre Principatul Bulgariei de cealaltă.

Art. 5 În oraşele Tulcea, Kustenge şi #Rasova se înființează câte o poliție de clasa I.

Art. 6 În oraşele şi târgurile #Chilia, #Mahmudia, #Isaccea şi #Cernavoda se va înființa câte o politie de clasa a II-a.

Art. 7 Comisarii de poliție, subcomisarii şi tot personalul poliției externe în oraşele unde s-a hotărât a exista poliție, se va înființa după trebuință în urma recomandărilor prefectului de district către Ministerul de Interne.

Comuna

Art. 8 Fiecare sat formează o comună.
Art. 9 Comuna este administrată de către primar, asistat de un consiliu compus din patru persoane, locuitori stabiliți într-însa, aleşi de către consătenii lor, conform obiceiurilor localității.

Titlul II

📌Despre Prefect

Art.10 Prefectul în districtul său este reprezentantul guvernului central. El are sub îngrijirea şi răspunderea sa ordinea publică şi prin urmare: garanția proprietății, a averii, a onoarei, a libertății individului şi ocrotirea drepturilor libertății tuturor cultelor.

Art.11 Prefectul administrează districtul său, deocamdată, după legile şi obiceiurile locale, dând tot ajutorul administrației, întru executarea întocmai a regulamentelor celorlalte ministere.

Art.12 Ca reprezentant al guvernului central, el are la dispoziția sa, în limitele legii, puterea publică.

Art. 13 El, în această calitate, are întâiul pas la toate recepțiile, primeşte toate felicitările. El observă mersul tuturor serviciilor și părerile sale, când crede necesar, le supune la aprecierile ministerului respectiv.

Art. 14 Toți funcționarii administrativi şi politieneşti sunt sub ordinele sale. Prefectul este obligat ca la fiecare 15 zile să raporteze ministerelor respective îmbunătățirile şi reformele ce crede necesar a se introduce în legislatia locală actuală, care să înlesnească pe cât s-ar putea apropierea de legislația generală a țării.

Art. 15 Astfel, şcoala, administrația comunală şi județeană, serviciul sanitar şi drumurile de comunicație vor face obiectul primelor dispoziții la care prefectul va fi dator a da toată serioasa sa solicitudine. Măsurile propuse și adoptate de ministerele respective şi aprobate
de domnitor, prefectul le va face cunoscute populației prin ordonanță şi le va executa întocmai.

Art. 16 Ținta la care prefectul caută a se sili să ajungă va fi legislația generală a țării. Pentru a ajunge însă la aceasta este obligat a lua măsuri prudente, lăsând timp populației locale a se pătrunde de foloasele noilor reforme.

Art.17 În orice caz, prefectul este ținut a nu trece peste legile generale ale țării. Este lăsat la inteligența sa să nu aplice însă unele părți care ar fi în contradicție cu deprinderile şi cu legislația locală.
Menținerea iubirii şi a înfrățirii între diferitele culte şi naționalități, prin respectarea datinilor şi dogmelor fiecărui cult, va fi prima preocupare a prefectului.
Locuitorii Dobrogei (ai României Transdanubiene) fiind toți considerați ca fii ai aceleiaşi Românii, toți se vor bucura deopotrivă de aceleaşi îngrijiri şi drepturi şi prefectul este însărcinat cu aceasta.

Art.18 Prefectul lucrează sub ordinele directe ale ministrului de Interne, executând în acelaşi timp ordinele tuturor celorlalți miniştri în atribuțiile lor.

Art. 19 Prefectul este supus la toate celelalte îndatoriri către diferitele ministere, întocmai ca şi ceilalți prefecți ai țării.

📌Despre administratorii de plăşi

Art.20. Administratorii în circumscripția încredințată lor au aceleaşi îndatoriri şi drepturi ca şi prefectul.

Art.21. Administratorul lucrează sub ordinele prefectului. El îi înlesneşte toate informațiile culese din localitate şi prin rapoarte săptămânale le supune la aprecierea prefectului, care apoi le studiază şi le modifică conform îndatoririlor sale.

📌Despre politişti

Art. 22. Politiştii sunt direct sub ordinele prefectului şi administrează poliția în limitele legilor şi obiceiurilor locale existente şi conform instrucțiunilor prefectului. El are în subordinele sale toată politia locală.

📌Despre primarii de comune

Art. 23. Primarul este numit de către prefect dintre cei cinci locuitori aleşi ai comunei. Religia nu este un obstacol la numirea primarului. Prefectul va căuta însă la alegere a avea în vedere religia profesată de cel mai mare număr.

Art. 24: Primarul, asistat de consilieri, îngrijeşte şi ia măsurile cuvenite pentru poliția rurală, pentru paza bunei ordini şi linişti între locuitori şi pentru îndeplinirea ordinelor ce le-ar primi de la autoritatea superioară. În caz de crime sau delicte, el urmăreşte şi descoperă pe autorii lor până la sosirea administratorului de plasă, căruia îi va fi făcut cunoscută îndată comiterea faptei. El îl va înştiinta întotdeauna pe administratorul de plasă despre orice tulburare sau neorânduială întâmplată între locuitori.

Art. 25 Consiliul comunal sub presedinția primarului va căuta să împace toate neînțelegerile dintre locuitorii comunei. Are îndatorirea de a lua toate măsurile necesare pentru prosperitatea intereselor generale ale comunei. Este responsabil pentru orice dezordine din cauza religiei. Va acorda egală protecție tuturor cultelor. Va îngriji pentru buna stare a scolii şi a templelor religiei.

Art. 26 Prin mijloacele de care poate dispune, Consiliul comunal va face ca străzile şi căile de comunicație de pe teritoriul comunei să fie întreținute în conditii satisfăcătoare.

Art. 27 Primarul se va supune ordinelor administratorului de plasă. El va putea cere ajutorul forței publice pentru restabilirea ordinii, în cazul când ar fi tulburată în interiorul comunei. Administratorul îl va putea suspenda când el ar dovedi abateri de la îndatoririle sale. Prefectul nu îl mai poate revoca.

Art. 28 Când se va constata că Consiliul comunal nu corespunde îndatoririlor sale, administratorul îi va suspenda exercițiul autorității sale şi va raporta prefectului care poate dizolva consiliul şi ordona altă alegere.

Art. 29: În comunele de reşedință a prefecturii, prefectul poate prezida adunarea Consiliului comunal ori de câte ori va crede de cuviință. Poate delega să-l înlocuiască pe directorul prefecturii.

Art. 30: Alăturatul stat care fixează numărul funcționarilor şi apuntamentele lor, se va aplica pentru Dobrogea până ce corpurile legiuitoare vor organiza prin lege această parte a României.

Art. 31: Ministerul nostru de Interne este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în București la 13 noiembrie 1878.
Carol nr. 2533”

Sursa: Bogdan Bola, Facebook