S-a întâmplat într-o zi de 13 iulie

* Se împlinesc 245 de ani (1774) de când moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns în Catedrala Mitropolitană din București (actuala Catedrală patriarhală). În anul 1774, în timpul mitropolitului Grigorie al II-lea (1760-1787), pe când Ţara Românească se afla sub ocupaţie rusească, generalul rus Petru Saltâcov a dăruit boierului macedoromân Hagi Dimitrie moaştele sfântului (satul Basarabovo din Bulgaria a fost complet distrus în urma războiului ruso-turc (1769-1774), iar moaştele nu puteau să mai ramână în biserica pustiită de acolo). În anul 1792 Sfântul Dimitrie a fost proclamat „Ocrotitorul Bucureştilor” (după anumite procesiuni cu moaştele sale, în 1815 a oprit epidemia de ciumă din Bucureşti, în 1827 a pus capăt secetei, iar în 1831 a înlăturat holera care se abătuse peste localnici)

* Acum 171 de ani (1848) o armată otomană de aproximativ 20.000 de oameni, în frunte cu Suleiman Paşa, sosea la Rusciuk (Ruse), gata să intervină în Ţara Românească. La data de 19/31 iulie, aceasta a trecut Dunărea, la Giurgiu, cu scopul de a restabili „ordinea legală” şi de a proteja „vechile drepturi şi instituţiuni ale ţării” (13/25)

* Acum 111 ani (1908) femeile au concurat pentru prima dată în istorie la Jocurile Olimpice moderne. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne s-a desfăşurat la Atena, Grecia în 1896, acestea fiind primele Jocuri Olimpice de când împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în 393. Prima ediţie a Jocurilor Olimpice a fost una exclusiv masculină, participarea femeilor fiind considerată de către fondatorul JO moderne, baronul Pierre de Coubertin, ca fiind „lipsită de pragmatism, neinteresantă, inestetică şi incorectă”. Cu toată atitudinea ostilă, prezenţa femeilor s-a impus după 1908, acestea primind dreptul de participare mai întâi pentru 3 probe – golf, tenis şi yachting -, apoi şi la înot, din 1912. În 1928, femeile au concurat pentru prima dată în probe de atletism, însă, sub pretextul că s-au înregistrat numeroase situaţii de leşin la sfârşitul probei de 800 m, această participare a fost interzisă până în 1960. Probele feminine de tir au fost introduse pentru prima dată în rândul probelor olimpice abia în anul 1984, iar probele feminine de haltere şi de polo pe apă, la ediţia din anul 2000. Mai recent, la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice au fost introduse pentru prima dată competiţiile de box feminin, în delegaţia SUA, pentru prima dată în istorie, numărul sportivelor fiind mai mare decât cel al sportivilor

* Acum 89 de ani (1930), între 13 şi 30 iulie, s-a desfăşurat, în Uruguay, primul Campionat Mondial de Fotbal (FIFA World Cup), la care a participat şi naţionala României. În total, au existat 13 țări participante, dispuse în patru grupe numerice, ţara noastră făcând parte din cea de-a treia grupă. FIFA a ales ca locație Uruguayul în urma conferinței de la Barcelona din data de 18 mai 1929. A fost ales statul sud-american deoarece naționala de fotbal și-a apărat cu succes titlul olimpic la Jocurile Olimpice de vară din 1928, iar țara gazdă aniversa centenarul primei sale constituții. Toate meciurile s-au disputat în Montevideo, majoritatea pe Estadio Centenario, stadionul special construit pentru acest turneu. Primul gol din istoria Campionatului Mondial a fost înscris de francezul Lucien Laurent, în minutul 19 al confruntării cu Mexic. Prima partidă a României s-a disputat împotriva echipei statului Peru, la 14 iulie 1930, pe stadionul Pocitos, în prezența a doar 300 de spectatori, tricolorii reușind să învingă cu scorul de 3-1. Ultima partidă a competiției s-a disputat la 30 iulie 1930, între două echipe din America de Sud: Uruguay și Argentina. Gazdele au triumfat cu scorul de 4-2 pe arena Estadio Centenario, devenind primii campioni mondiali

* Acum 63 de ani (1956) apărea Hotărârea CC al PMR şi a Consiliului de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea învăţământului de cultură generală. S-a generalizat învăţământul de şapte ani şi s-au înfiinţat noi şcoli şi institute pedagogice cu o durată de şcolarizare de doi ani pentru pregătirea învăţătorilor

* În urmă cu 24 de ani (1995) Republica Moldova a semnat, la Strasbourg, documentele de aderare la Consiliul Europei (CoE), devenind, oficial, cel de-al 35-lea membru al organizaţiei. Pe parcursul acestor ani, Moldova a semnat zeci de convenţii, care au avut o importanţă capitală pentru dezvoltarea legislaţiei naţionale şi armonizarea ei cu standardele europene în diverse domenii. Deși, parteneriatul dintre Republica Moldova (RM) şi Consiliul Europei a fost iniţiat încă la începutul anului 1992, când Parlamentul Republicii Moldova a adresat o scrisoare oficială Adunării Parlamentare a CoE (APCE) prin care a solicitat acordarea statutului de invitat special, ceremonia oficială de aderare a Republicii Moldova la CoE a avut loc la data de 13 iulie 1995

Sursa: Radio România www.rador.ro