Tehnocratul Curaj comite un atac fără precedent asupra identității naționale

Imediat ce s-a consumat euforia iernii revoluționare din 1989, valuri de hultani s-au repezit asupra bietului popor ieșit din noaptea apei calde cu țârâita, a programului de televizor redus la cuvântările Tovarășului și papioanele disperării cu 12 elemenți pentru bulgari, năucit de foame, frig și șpaga la librărie(!), comunicându-i că e un popor de căcat, de labagii triști, de poponari (nu gay, e o nuanță mârșavă aici), ale cărui icoane sunt niște beliciuni umflate cu pompa de regimul național-socialist: Eminescu – un sifilitic, Ștefan cel Mare – un curvar ordinar, Nichita Stănescu – un bețiv împuțit, Mihai Viteazu – un pui de curvă, Vlad Țepeș – un cretin, etc. Sus, cocoțați pe mormanul de lături vărsate în capul românilor orbiți de libertate ca liliecii de lanterna-nfinptă-n ochi, istorici autoasumați și găinari cu foamea politică-n glandă își savurau victoria asupra identității naționale, a distrugerii mândriei de a fi român, sub presiunea unui slogan prețios, reflectat în arginții primiți: demitizarea istoriei.

Valul distrugerii fibrei naționale începe cu distrugerea Istoriei însăși, a oamenilor care o slujesc, a Sfântului Profesor de Istorie, căruia i se iau orele de clasă, începând cu ciclul primar și sfârșind cu anul universitar, omorât de sistemul Bologna, distrugând șantierele școală pentru studenți, mânjind cu căcat orice încercare de a ieși din mocirlă cu forța.

După faptele de „glorie” ale înaintașilor săi miniștri, tehnocratul Curaj, agreat de președintele Iohannis și lungul său șir de slugi din PNL, se străduiește să aplice o ultimă lovitură Poporului Român, propunând reducerea orelor de Istorie din școli, următorul pas fiind, evident eliminarea completă a Istoriei.

Deși poate ne-am fi așteptat ca acestui Curaj să i se opună pretinșii urmași ai Brătienilor, cei care nu pierd nici o ocazie să spargă doi paleți de cărămizi cu pieptul pe subiectul Statului Național, sau socialiștii domnului Dragnea, moștenitori morali ai ideilor socialiste de la baza singurului proiect național existent vreodată, Unirea tuturor românilor, nimeni nu scoate o vorbă. Acestui Curaj, se opun cu mult curaj o mână de profesori de Istorie grupați într-o asociație. Ce spun acești oameni:

„SCRISOARE DESCHISĂ
Domnului Prof.Univ.Dr. ADRIAN CURAJ,
Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice

Stimate Domnule Ministru,

Asociația Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio, care reprezintă o mare parte a profesorilor de istorie din România, membru cu drepturi depline a Asociației Europene a Profesorilor de istorie (EUROCLIO), a luat la cunoștință cu profundă îngrijorare de conținutul noilor Planuri-Cadru și a documentelor conexe, propuse pentru învățământul gimnazial și care sunt, în prezent, supuse dezbaterii publice. Ne referim la statutul disciplinei de studiu istorie.
Dezbaterea noilor Planuri-Cadru pentru învățământul gimnazial are loc, în condițiile în care, începând cu anul 2000, cu precădere, în România, se manifestă o criză profundă de identitate naţională, care se repercutează asupra sistemului de valori, la care tinerii se raportează.

Noile Planuri-Cadru propuse pentru învățământul gimnazial continuă și, mai mult, agravează, marginalizarea istoriei ca disciplină de studiu în școală, ce a devenit o permanență a ultimului sfert de veac, prin scăderea drastică a numărului de ore aferent acestei discipline. Istoria, alături de limba și literatura română și limba latină contribuie în mod decisiv la menținerea ființei unei națiuni, care a viețuit pe aceste meleaguri din vremuri străvechi.

În prezent, România, membru al Uniunii Europene din anul 2007, continuă să fie singurul stat membru, conform statisticilor publicate de către Consiliul Europei, de rețeaua EURYDICE, de Asociația Europeană a Profesorilor de Istorie (EUROCLIO), în care elevii învață în medie 1 oră de istorie pe săptămână, deopotrivă la gimnaziu și liceu, în timp ce în celelalte state membre UE în Planurile – Cadru sunt prevăzute între 2-3 și chiar 4 ore la istorie.

La nivelul învățământului gimnazial vechile Planuri-Cadru prevedeau 1-2 ore la disciplina istorie. În noile Planuri-Cadru se propun 0-1 ore. În schimb, se prevede introducerea masivă de discipline socio-umane pentru toate clasele din cursul gimnazial. Menționăm că în învățământul gimnazial profesorii de istorie reprezintă majoritatea covârșitoare a cadrelor didactice, care predau, de exemplu, disciplina cultura civică.

România s-a angajat să respecte și să aplice principalele documente europene privind predarea istoriei în școală, și anume: 1.Recomandarea Nr. 1283 / 1996 privind istoria și învățarea istoriei în Europa, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și respectiv, Recomandarea Nr. 15/2001 privind predarea istoriei în Europa secolului XXI, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei. Or, considerăm că propunerile noilor Planuri-Cadru pentru învățământul gimnazial nu țin seama de aceste documente europene.

Oare elevii din învățământul gimnazial nu mai au nevoie să știe despre specificul național al poporului român, de interrelațiile stabilite între acesta și popoarele Europei ? Oare tânărul de mâine trebuie să fie neapărat din ce în ce mai slab pregătit, lipsit de cele mai simple elemente de identitate națională, la care să se raporteze – adica istoria și limba neamului din care face parte? Continuăm să ne lamentăm în legătură cu încărcătura mare de conținut a curriculumului școlar, de rezultatele deseori slabe la testările internaționale. Desigur, că una dintre cauze este și numărul mic de ore alocate disciplinelor cu un rol decisiv în conturarea personalității tânărului.

În ultimul deceniu și jumătate, Academia Română, prin Secția de Științe Istorice, decanii Facultăților de Istorie din centrele universitare din România, asociațiile profesionale ale profesorilor de istorie au inițiat ân mod repetat numeroase luări de poziție în legătură cu situația dezastruoasă a numărului redus de ore de istorie și consecințele tragice ce decurg din aceasta.

În consecință, Board-ul Asociația Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio face apel la rațiune și înțelegere și vă solicită, Domnule Ministru, reanalizarea urgentă a rolului și locului disciplinei istorie în cadrul noilor Planuri-Cadru, propuse pentru învățământul gimnazial, în sensul acordării la clasele a V-a,a VI-a,a VII-a, a VIII-a a câte două ore de istorie. Argumentul principal pe care îl invocăm este că profesorii de istorie reprezintă marea majoritate a dascălilor, care predau la nivel gimnazial, și disciplina cultura civică.

În speranța adoptării unei decizii cu adevărat îndreptățite, care să aibă în vedere interesul național, dar și posibilitățile de evoluție în viitor ale sistemului educațional din România, Board-ul Asociația Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio, vă roagă, Domnule Ministru, să primiți expresia înaltei noastre considerații.

Board-ul Asociația Profesorilor de Istorie din România – APIR Clio”