La Iași, e frumoasă și istoria, sunt frumoase și fetele

În urma unei frumoase uneltiri puse la cale de Florin Bărhălescu, ăl mai ghid dintre ghizii de Moldova, dimpreună cu Direct Aeroport, cea mai giorno firmă de transfer la și dinspre aeroport, am ajuns la Iași, capitală a Moldovei până când niște românași însetați s-au repezit de-au sorbit Milcovul. Vă spun cinstit că nici nu am intrat bine în dulcele târg și au început să curgă prin dreptul geamurilor de la microbuz numai frumuseți locale, blonde brunete și roșcate, mișcând repejor din picioarele lungi pe lângă clădiri cu parfum de aristocrație, de se jucau toți motanii din mașină cu motoceii de la perdele până crăpau. Motoceii, nu motanii.

De la bun început vă dau un sfat, nu faceți ca mine, să alergați cu limba scoasă o jumătate de zi prin Iași, chiar și îndrumat de cel mai bun ghid, fiindcă e vorba de un oraș mare, frumos, cu istorie lungă și mulțime locuri de vizitat. Luați-vă 3-4 zile pentru asta. Rezervați o vacanță. Eu deja clocesc a doua vizită.

N-am să vă povestesc așa cum fac de fiecare dată despre locurile pe unde umblu, fiindcă aveți posibilitatea de a fi ghidați chiar la locul faptei, așa cum vă spuneam, de bunul nostru prieten Florin Bărhălescu sau chiar de fiul său, o surpriză de băiat. Am să vă recomand însă câteva repere, pe care nu aveți voie să le ratați, și-am să vă fac și o recomandare pentru prânz, varianta am dat pe spate pe oricine am dus acolo.

Poate că habar nu aveați, dar vă aflați în orașul unde există cea mai frumoasă bibliotecă din lume, care le-a bătut pe cele din Dublin, Praga și chiar pe cea a Congresului Statelor Unite. Asta da surpriză, nu-i așa? Potrivit sondajului organizat de boredpanda.com la nivel mondial, după votul a peste 400.000 de vizitatori, Biblioteca Universităţii „Gheorghe Asachi” din Iaşi (UTI) este pe locul 1 în preferinţele utilizatorilor, chiar dacă printre nominalizate se numără capodopere de pretutindeni precum: Biblioteca Colegiului Trinity din Dublin, Biblioteca Regală Portugheză de la Rio de Janeiro, Biblioteca Mănăstirii Admont, Biblioteca Naţională din Praga, Biblioteca Naţională a Franţei sau Biblioteca Congresului Statelor Unite de la Washington. Biblioteca adăpostește peste un milion de volume!

Piatra de temelie a Universității a fost pusă de Regele Ferdinand, iar patru ani mai târziu este inaugurată în prezența Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta. Proiectată de un arhitect elvețian, clădirea avea, inițial, circa 500 de încăperi, săli de curs și laboratoare, la parter era aula, iar la etaj biblioteca, o încăpere absolut fabuloasă, care, din punct de vedere arhitectonic aparține stilului eclectic – un amestec de baroc cu rococo. Tavanul este bogat ornamentat și oriunde întorci privirea vei fi uimit și încântat de bogăția de stucaturi, basoreliefuri, picturi. Bombardarea clădirii în timpul celui de-al doilea război mondiala  distrus picturile originale de pe pereți, dar, în mod miraculos, însemnele regale de pe grinzile care traversează încăperea au supraviețuit.

Postulat: O vizită la Bibliotecă fără drum prin Sala Pașilor Pierduți este ca nunta moldovenească fără lăutari! E clar, cred, încotro e de mers, dar vă asigur că merită cu vârf și îndesat să vă scăldați în azuriul ciudat și atât de personal al celebrului artist Sabin Bălașa, devenit și mai celebru pentru tot românul televizist, după decorarea casei cuplului de comici ai vieții moderne românești Irinel și Monicuța Columbeanu.

Și, dacă ați fost la Biblioteca Universității, nu ratați Muzeul Universității și nici pe cel al Cucuteniului, unde veți da nas cu vestigii celebre ale celei mai frumoase și misterioase culturi de pe teritoriul României, Cucuteni, dar și cu moștenirea modernității, direct legată de nașterea și devenirea Universității. Dacă ați auzit de celebra statuetă Venus din Villendorf, simbol al fertilității, după vizita în perimetrul rezervat culturii Cucuteni o să fiți siguri că Venus a Cucuteniului nu este cu nimic mai prejos decât surata occidentală, ba mie mi s-a părut mult mai frumoasă, cu șoldurile mai delicate și trăsături aristocratice. Nici nu se poate compara cu grăsuța din vest! La etajul întâi veți regăsi biroul rectorilor universității și tablourile ctitorilor, actul de înființare al instituției și multe multe documente interesante, dintre care mi-a atras atenția un orar din vremurile de altădată.

Din curtea Muzeului se vede un turn de antrenament pentru parașutiști, dar, deși mă ardeau tălpile de-o fugă până acolo, n-am avut norocul. Data viitoare, cum vă spuneam.

Ei bine, după trei astfel de vizite, hrană pentru minte și inimă, se cer și ceva de-ale burții. Pentru asta s-a inventat Panoramicul, o locație excepțională, de la ultimul etaj al Hotelului Unirea, de unde se vede Iașiul ca în palmă. Oriunde întorci privirea, mai răsare un loc de vizitat. Dar, le lași deoparte, călătorule, fiindcă e vreme de popas și bucurie a limbii, gâtlejului și burdihanului. Iară la capitolul ăsta, nu vă spun, deocamdată, decât atât: Trăiască Maestrul Bucătar de la Panoramic din Iași! și las, drept dovadă, un desert: Pară fiartă în vin alb cu gărduț de ciocolată și un macarons autentic de-al casei pe o felie încremenită de fructul dragonului trăgând dintr-o țigări de cioco…

Urmează povestirea despre festinul de la Panoramic.

Material realizat cu sprijinul Direct Aeroport și al domnilor Cristian Bărhălescu – director general Icar Tours, Florin Bărhălescu – best ghid Iași. Foto: Roxana Murat