Constanța: Palatul maur și Debarcaderul Virginelor de la Marea Neagră

„Ochiul nu se oprește decât la vila Șuțu, care albește în bătaia soarelui, de pare cioplită în marmură. Marea necuprinsă se întinde la subsourile Constanței, de mai s-o desfacă de la țărm, ca să-i rămâie ei, în placul valurilor”. Bine îi spune Ion Adam în a sa monografie Constanța pitorească cu împrejurimile ei, așternută acum mai bine de un secol. Vila Șuțu, construită în stil maur, se ferește din calea turiștilor și constănțenilor neștiutori, ascunzându-se pe marginea falezei dintre Piața Ovidiu și plaja Modern. Nici amatorii de reveneală în vreo cafenea din Portul Tomis nu pot să o vadă din pricina unui pinten mare de piatră, care o adăpostește în spatele său. Puțini știu, însă, legenda care însoțește istoria locului pe care s-a construit micul palat în stil maur precum și cine a fost cel care l-a ridicat, Mihail Suțu.

Mai întâi, LEGENDA. Se spune că pe vremea când Constanța se numea Kustenge, când pe aceste meleaguri domnea voința sultanului și ascuțișul iataganelor ienicerilor săi, la baza falezei turcii construiseră un mic debarcader unde acostau corăbiile care încărcau în burțile lor lacome cele mai frumoase dintre fetele Dobrogei, pentru a le duce la Stambul. Multe dintre fecioarele luate cu de-a sila de negustorii de vieți alegeau, în locul rușinii, să se arunce de pe faleza înaltă direct în apele mării, de unde nu mai ieșeau la suprafață niciodată. Oamenii au numit acest loc debarcaderul virginelor și se povestește că podeaua plutitoare blestemată a rezistat până aproape de anul 1900, când furtunile și valurile au reușit să o sfărâme și să o înghită definitiv cu tot cu amintirea ei.

CTITORUL. Vila Șuțu poartă numele constructorului ei, Mihail C. Suțu, fiul lui Constantin Șuțu, fost ministru de finanțe în vremea domnitorului Alexandru Ghica, și nepotul lui Mihai Șuțu, domnitor al Țării Românești în trei rânduri, sub firman turcesc. Mihail a fost unul dintre cei mai mari numismați ai României. „Febra mea numismatică a mai scăzut spre sfârșitul lunii trecute cu câteva grade, dar s-a revigorat de curând, după ce l-am cunoscut pe numismatul român Mihail Sutzu. (…) Acest domn provine dintr-o veche familie de boieri care a dat ţării nu numai oameni de stat şi învăţaţi, ci şi doi domnitori. Mihail Sutzu poate deci (…) să se numească el însuşi prinţ, în virtutea obiceiului de aici. În numeroasele sale opere, nu-și împodobește însă numele cu acest titlu princiar. Pe lângă premierul D. Sturdza, întemeietorul numismaticii româneşti, M. Sutzu este cel mai important numismat din Romania.” scria în jurnalul său episcopul Raymund Netzhammer, un alt mare numismat al vremii, la data de 18 februarie 1908.

Clădirea poate fi admirată de jos, din zona vecină plajei modern. E drept, o firmă de imobiliare a trântit un ditamai bannerul care anunță că frumosul monument de patrimoniu este de vânzare, dar, dacă îl puteți ignora, cum am putut eu, atunci veți fi știutorii unei frumoase pagini de istorie și legendă urbane a Constanței.