Să călărim istoria cu galoșii noștri moderni, înviați

Așa cum am prezis cu suficient timp în urmă, exagerat de fericitul șef al BOR, Daniel, s-a gândit că n-ar fi rău să taie din aripile Învierilor amplu televizate, organizate de Arhiepiscopia de la malul malul mării, pe motivul oficial că nu-i ortodoxă treaba, neoficial fiindcă ÎPS Teodosie îi cam stă în gât jupânului de la Patriarhie, cel puțin la capitolul popularitate, că despre alte capitole este irelevant să pomenim aici. Asta nu l-a descurajat pe Arhiepiscopul Tomisului, ba, dimpotrivă, pare să-i fi stimulat puțin imaginația, drept pentru care, Învierea anului 2014 s-a desfășurat pe traseul Faleza Cazinoului – Catedrală, cu epicentrul slujbei călărind cele mai vechi dovezi ale întemeierii bătrânei cetăți a Tomisului.

Dacă de la diverse autorități, mai locale – mai centrale, n-am așteptări deosebite în ceea ce privește respectul pentru istoria milenară a orașului, iar de la cetățenii furajați sacoșic cu atât mai puțin, trebuie să recunosc că vizavi de slujbașii locali ai BOR mă încercau speranțe. Vorba lui Bobu: Am fost un dobitoc. Căci nu te poți simți altfel decât dobitoc atunci când vezi un podeț sordid din scânduri trântit peste bietele ziduri grecești de piatră, care nici gură să strige n-au, nici protectori ai istoriei nu mai dețin.

Dacă cineva are îndoieli îl poftesc să urmărească și imaginile document oferite de televiziune, în care însuși IPS Teodosie călărește ruinele, dimpreună cu liotă de cetățeni și slujbași din presă, gest care, într-o țară cu toată istoria acasă ca, de exemplu, cea de unde vine Lumina Sfântă, ar fi costat scump, foarte scump.