Purtătorii de cuvânt

Zully MUSTAFA

Nu mă miră deloc faptul că purtătorul de cuvînt al asistenţei sociale din Iaşi are aşa derapaje comportamentale şi verbale la adresa unor oameni pe care nu-i cunoaşte. Nu mă miră nici că e analfabet sadea. Minune mare dacă ar fi educat şi profesionalizat pentru funcţia lui sau dacă a depăşit vreodată stadiul compunerilor de clasa a 2-a! Trist este că a ajuns acolo şi că face de rîs toată tagma, şi-aşa destul de şubredă, a purtătorilor de cuvînt.

De fapt, nu mă mai miră nimic din partea nici unui “purtător de cuvînt”. Rar am întîlnit oameni care ştiu ce presupune slujba asta, un fel de PR pe domeniul instituţiilor de stat, dar cu o responsabilitate mult mai mare. Dar nu cred că fişa postului şi responsabilităţile de acolo au vreo legătura cu slugoii din ziua de azi care nu ies de sub lesa şefilor care i-au pus în funcţii, care aşteaptă cu gura căscată, ca nişte broaşte prinse în cîrlig, ordinele, că nu pot gîndi şi lua decizii singuri. Ce să mai vorbim despre iniţiative! Nu contează că e greşit ce fac mai-marii lor acolo, pe scaunele lor călduţe, sau că nu se pupă acţiunile cu funcţia pe care o au, nu contează că văd unele nereguli, una din obligaţiile nescrise de serviciu este să închidă ochii. Timpul trece, leafa merge, proştii mor.

În legătură cu cap pătrat ăsta de care pomenesc acum, s-a apucat el să scrie pe facebook despre copiii pe care “ia fătat Nicoleta Luciu şi că cu cine rămîn ei”. Îl rode ape el pipota că nu ştie cîte bone are aia sau de ce are 4 copii şi nu mai ştiu ce problem avea cu copilul lu Răduleasca. În fine…

Dar, prostovane, ştii că azi a mai murit un copil de un an pentru ca nu i-a dat mă-sa de mîncare? Că autorităţile ştiau că părinţii acestui copilaş trăiau într-o sărăcie cruntă şi într-o mizerie şi mai cruntă, dar au închis ochii, că pînă nu se întîmplă o tragedie nu-şi mişcă nimeni curu de pe scaun? Că asta e treaba asistenţei sociale: să stea pe facebooku` lu peşte prăjit în loc să…

Materialul întreg pe blogul lui Zully Mustafa