Învățați lecția demnității în fața unei înfrângeri sigure!

Valentin COMAN

Privită acum, la distanța a doi ani de gâlceavă politică meschină, de jocuri de picioare cu șpițuri înfipte pe sub masă în glezne, lecția demnității și a responsabilității oferită de cei 943.375 de votanți care au spus NU la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, arată și mai frumos decât în vara agitată a lui 2012. Că regimentul de parlamentari strecurați în Casa Poporului pe ușa din față sau cea din dos a lipsit de la acest curs, preocupați mai degrabă să clănțăne fals-fioros pe la televiziuni sau să mai ciugulească oleacă de admirație și pașaport de purtat interese obscure din partea finanțatorilor electorali, că n-au învățat nimic din valoarea pe care o poartă sub forma mandatului, nu mă miră. Îi va mira, posibil, probabil, pe ei atunci când vor aduna alte procentaje minore, de corigenți la examenul încrederii.

E de admirat și neapărat de menționat demnitatea, parte a spiritului democratic, celor care au mers să voteze împotrivă cu siguranța că vor pierde. știau că vor pierde acel vot la o distanță covârșitoare, dar au făcut-o cu fruntea sus. În democrație trebuie să știi să pierzi, atunci când pierzi, respectând, însă, regulile.

Purtătorii celor 943.375 de NU merită tot respectul. Merită, dar nu-l primesc exact de la cei care ar trebui să le poarte mai departe acel NU în plenul Parlamentului României, unde, vorba unui cunoscut film, Duminica pierzi sau câștigi.

Pe 25 iunie 2014, după votul pro sau contra unei declarații de solicitare a demisiei prezidentului Băsescu- de data asta și nu suspendări propriu-zise – scriam pe contul personal de facebook: „Înțeleg că pedeleii și pemepeii n-au fost în plenul Parlamentului ca să expună și să susțină punctul de vedere al celor care i-au votat, cei care sunt susținătorii lui Băsescu.
Cu alte cuvinte, în cur i-a durut de opinia celor care le achită salariile și beneficiile.
Să-i nominalizăm: Gigi Chiru – senator PDL, Florin Gheorghe – deputat PMP.”

Senatorul a tăcut chitic, n-a comentat o vorbuliță, însă deputatul s-a simțit atins și mi-a transmis un soi de drept la replică.

Deputatul Partidului Mişcarea Populară Florin GHEORGHE aduce precizări în legătură cu absenţa sa la şedinţa plenului Parlamentului din data de 25 iunie 2014, în care Victor Ponta a transformat puterea legislativă într-un instrument de luptă electorală: „Din decembrie 2012, de când constănţenii mi-au acordat încrederea lor şi m-au ales în funcţia de deputat, nu am lipsit la nici o şedinţă a Parlamentului României, în care acesta şi-a îndeplinit rolul său fundamental – de putere legislativă şi reprezentativă a poporului român. Este datoria şi responsabilitatea mea faţă de constănţeni şi o înţeleg foarte bine! Miercuri, însă, nu am participat pentru că mi se pare inadmisibil modul în care Victor Ponta şi-a băgat Parlamentul în buzunar şi îl utilizează pe post de levier în lupta electorală. Nici acum nu am înţeles ce declaraţie politică a adoptat miercuri Parlamentul! Este Parlamentul instanţă de judecată!? Eu cu siguranţă, nu sunt judecător, ci deputat! Cei care au adoptat această declaraţie au uitat de prezumţia de nevinovăţie şi de separaţia puterilor în stat? Ceea ce ştiu cu siguranţă este că cei care au iniţiat demersul sunt şi cei dovediţi pentru acte de trafic de influenţă: Victor Ponta, care şi-a pus biroul la dispoziţia infractorilor, iar, pe de altă parte, Călin Popescu Tăriceanu, care chema în biroul său pe Ministru Justiţiei sau trimitea bileţele pentru a interveni în dosare penale! Da! Ei sunt lupii moralişti! Mai mult, am văzut cu toţii că, între cei care s-au înghesuit să voteze miercuri, sunt destui cei care stau sub scutul imunităţii parlamentare şi se sustrag anchetelor penale. Am avertizat încă de acum un an asupra faptului că Victor Ponta a transformat Guvernul în Parlament, pentru că toate actele normative sunt elaborate prin ordonanţe, iar Parlamentul a devenit doar o instituţie cu rol decorativ, populat de o majoritate obedientă lui Victor Ponta, oricând dispusă să voteze după dorinţa premierului. Vă asigur că nu voi lipsi nici de acum înainte la şedinţele Parlamentului, în care acesta îşi îndeplineşte rolul constituţional. Vă asigur, de asemenea, că nu voi participa la şedinţele în care persoanele certate cu legea vor să transforme Parlamentul în sală de tribunal.” 

Nimic despre cele peste 6000 de voturi pe care ar trebui să le reprezinte acolo, peste 6000 de oameni care au ales să-l susțină pe el, aliatul lui Traian Băsescu, trimițându-l în Parlament, chiar și pe sub prag.

Ar fi pierdut, indiscutabil, la vot, dar, democrația ar fi câștigat, fiindcă mii de oameni s-ar fi simțit, în sfârșit, reprezentați.