Doar ai noștri e experți

Înțeleg dintr-o postare pe facebook a unei domnișoare ziarist că a-ți da cu părerea pe la televizor, despre una, despre alta, este foarte de porc. Indiferent de numele tău de cetățean înscris în cartea de identitate, caracteristica principală este aia că nu te pricepi, deci marș în banca ta, cu o singură excepție, aia când verși laude peste ai noștri, când te guduri pe lângă tata mare sau îl spurci fără ezitare pe dușmanul de clasă politică.

Mi se pare amuzant că noua generație de scriitori la ziar dă brusc volumul la maxim în preajma alegerilor, când îndeamnă cetățeanul să se simtă expert în programe electorale, tabele Mendeleev ale minciunii sforăitoare în stare pură, care promit tratamente politice adecvate de la vindecarea coiului din talpă până la colonizarea planetei Marte. Atunci, dintr-o dată, cetățeanul, care deține votul ăla, devine expertul experților, strigătura preferată fiind „românii nu sunt proști, cum credeți voi!”. Musai, electorul trebuie să priceapă toată încâlceala de fraze șurubărite de agramații partidelor, să fie tătic în ale agriculturii, meșter în cele economice, maestru în ale culturii, einsteinian prin educație, fiindcă doar așa, numai așa, îi poate vota pe ai noștri. Dacă n-o face, e un bou.

Dacă rațiunea nu îți este împărțită iremediabil între ai noștri și ăilalți, e ușor de constatat că televiziunea, un mijloc de divertisment mai degrabă, cel mult un soi de jurnalism în fuga calului, apelează la genul de oameni, categorisiți drept comentatori, care pot să aplice raționamentul pe bază de bun simț. Fiindcă a detecta și analiza minciuni, derapaje verbale, contradicții flagrante între declarațiile de ieri și de azi sau între vorbe și fapte, nu ține de vreo specializare anume, ci doar de inteligență și bun simț.