Consumatorii de apocalipsă

Daniel O. BEJAN

Homo discutabil sapiens a devenit un mare consumator de apocalipsă. O apocalipsă de proporţii biblice e dificil de livrat, presupune un montaj sofisticat, o desfăşurare logistică de anvergură şi mai ales o distribuţie imposibil de construit. Există, totuşi, în cea mai obama dintre democraţii, un consistent pachet de zeloţi care pot jura că trăim fix vremurile apocalipsei descrise de Ioan, iar ei se pregătesc să facă parte parte din prima promoţie de înălţaţi la cer.

Cum apocalipsa biblică nu e chiar la îndemână,nesaţul consumatorului contemporan de nenorociri e satisfăcut cu imitaţii de mai mică anvergură ale originalului, conţinând E-uri, pixeli şi cerneală tipografică. Media, mereu disponibilă, mereu gata să satisfacă nevoia consumatorului (cândva am fi vorbit despre nevoia de informare, azi nu ne mai împiedicăm în astfel de mofturi) dacă nu are cum livra o apocalipsă autentică, D.O.P., livrează produse, de o calitate inferioară, e drept, dar disponibile într-un stoc satisfăcător. În lipsa apocalipsei există o aprovizionare constantă cu nenorociri, catastrofe de mari sau mici dimensiuni, prăpăd moderat, cataclisme HD, crime odioase ori măcar nişte buclucuri satisfăcătoare sau ceva belele suficient de convingătoare.

Vine noua era glaciară, se topesc calotele glaciare, mor albinele, dispar bananele, tsunami-urile vor lovi la Rădăuţi, urmează războaiele mondiale nr. 4, 5 şi 6 ( al treilea a fost anulat din lipsă de rating), loveşte meteoritul, coreeni comunişti au fabricat o armă chimică teribilă, care te face să râzi ca prostul, se termină petrolul, nu se termina petrolul, dar se scumpeşte, din cauza poluării aerul îşi schimbă compoziţia chimică şi avioanele nu mai pot zbura etc. etc. În general, savanţii britanici sunt pionierii marllor descoperiri. Nu întotdeauna vestitoare de apocalipsă, dar cu valoare de întrebuinţare, în orice eventualitate

Descoperirile savanţilor britanici, fie că eşti sau nu un îndărătnic consumator de prăpăduri, reprezintă o constantă sursă de…

Materialul întreg pe blogul lui Daniel O. Bejan (Moshe Mordechai)