Laurentiu Mironescu avea de luat 100 de tone de apa!

Ramas la uscat, in ’99, am ramas si fara bani … normal. si avand in vedere talentul meu de a sta travers sistemului, reusisem sa fac fix un rahat din pozitia mea la Inspectoratul Navigatiei Civile … n-avem nici bani, n-aveam nici liniste, ba ma certam si cu nevasta. Nevasta numaru’ unu, sa ne-ntelegem. si ma invart de un voiaj prin lighean, Damietta, Alexandria … cu fostul Medias, rebotezat Iosif S. Navigatie ca in anii saizeci … vaporul induiosator de depasit tehnic … in fine, la plecare, vine un nene de la port … dom’ comandant, aveti o suta de tone de apa de luat … Am, barbate. si cum le vreti? Pai in tancuri, ma gandeam, ca n-am loc in cada … Nu, nu … pe bune sau ca si pana acum? Stai, frate, ia-ma incet … intervine agentul care sesizeaza ca am raspuns la intrebari care nu trebuiau directionate la mine … ii da aluia o suta de dolari si gata cu apa in portul Constanta … daca ar fi fost pe bune, era o mie, parca … Ma uitam la negutatorul de apa … elegant, avea un soi de salopeta pe el, curat, bratara si unghiuta crescuta la degetul mic, dupa moda vremii, deh … s-a suit intr-un Cielo gri, masina personala, nu a portului.
Materialul intreg pe blogul lui Laurentiu Mironescu