Azi voi sarbatori prin munca. Cu aparatul foto la subtioara si laptopul spanzurat la gat, intr-un suprem gest tovarasesc de eroism, ma voi repezi spre serbarea campeneasca de la Navodari. Ca orice tovaras serios, voi folosi transportul in comun, deci ma voi inghesui alaturi de alti disperati intrunul din microbuzele de pe linia 23. Voi plati constiincios cu un tichet VIP si voi mirosi cu stoicism flocii de la subtiorii ocupantilor tartaretei lipsite de aerisire. Evident, habar n-am unde este, exact, locul de desfasurare a chiolhanului muncitoresc, doar ca e pe undeva pe langa podul care traverseaza canalul spre Navodari. Acestea fiind spuse, imi urez succes si nari puternice. Traiasca 1 Mai!
Ora treispe. Poporul din Navodari canta si danseaza. Gratare peste tot. Care n-au prins loc sub copertinele galbene dotate cu scaune si mese din plastic a trecut direct la iarba verde de acasa. Micii si berea curg gratis. „Pe gratis!” struga cu zbieret subtire fata din tabloide, Andreea Mantea. Gratis, fetita, dar ce mai conteaza, lumea canta, rade si danseaza. Un negru urcat si el pe scena spune ca e roman. Se poate. Dracu stie cu ce soldati o fi venit vericul Traian prin Dacia noastra? Mantea a fugit de pe scena. Negrul il cauta pe Vasile. Gaseste vreo 20-30.
Ora cinspe. Tovarasii s-au strans in hore zdravene sub supravegherea muzicala a tovarasului Vali Vijelie, care a spart audienta cu un playback de toata frumusetea. Printre dansatori s-au gasit si unii mai curajosi, care au pus mana pe cate o tovarasa si au inceput sa-i alerge picioarele prin mijlocul horei. Cozile pe trei randuri la gratarele pe care sfaraie mici nu s-au micsorat deloc, berea galgaie rece pe gatlejuri, poporul chiar are chef de petrecere. E cald si soare, horele se invart, dar briza marii bate bland printre cheflii si dansatori, fix cat sa-i racoreasca la picioare, caci la cap par sa se infierbantat iremediabil.
Ora saispe. Bag repede doua directuri: unul la TV unde mi se pune pe ecran poza de ciumete ganditor, destept nevoie mare, si o a doua la radio, unde pot sa-mi dau drumul la gura, sa turui cateva minute in urechile ascultatorilor. In spatele meu, stau ascuns de Vali Vijelie si compania pe dupa un bloculet, petrecerea campeneasca merge inainte, mai cu aplomb, acum ca burtile sunt bine puse la cale, iar sangele s-a mai subtiat cu baxuri de bereci (prescurtare de la beri reci). Aflu ca nici misiunea cazanului din care se livreaza in continuare fasole cu ciolan nu s-a incheiat. S-au halit abia 4000 de portii, mai este loc de inca 2000. La cum le tresalta burtile domnilor dansatori cred ca primele 4000 de portii se vor aseza rapid, vor elibera si gazele, apoi se va instala foamea si cazanul va oferi solutia de re-energizare.
Tovarasi, a fost 1 Mai!
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
