Sa aparam spatiul verde din Constanta! De cine?

Spatiile verzi sunt subiect peren. Cand vreun sef de sectie simte impulsuri cetatenesti umblandu-i printre nervi cheama la el un reporter si-l trimite in misiune de aparare a spatiilor verzi. Interesul e garantat, cetateanul e aparat, gazeta si-a indeplinit scopul, tovarasii din fruntea urbei au fost tavaliti corespunzator, pusi la zid, aratati cu degetul, li s-au cerut imperativ solutii, ca doar de aia sunt alesi.

Spre norocul meu, cu precizarea necesara ca norocul si-l mai face si omul cu mana lui,  n-am sef de sectie. Deci apar spatiile verzi cand am chef. De exemplu ieri. M-am trezit dimineata, m-am spalat/barbierit/parfumat, am luat aparatul de fotografiat si am purces la treaba. Inainte de a continua citirea acestui text, va recomand parcurgerea galeriei de fotografii.

Acum ca doar o mica parte din spatiile asa-zis verzi au fost vizionate, cutez a va intreba: De cine aparam spatiul verde? De imbecilul care si-a aruncat oglinda pe acolo? De idiotii care au aruncat hartii, PET-uri, sacosi cu gunoi menajer, pe care le-au desfacut cainii vagabonzi ca sa manance resturile din interior? Sau de cretinul care a „scapat”de ambalajul unor stergatoare de parbriz aruncandu-l printre boscheti? Asta din urma cred ca era taximetrist, prea era plasat in dreptul statiei de taxiuri de la City Park…

Altminteri, „magarul tavalit” este municipalitatea cu specialitate primar la gratar, care, ciclic, este bine prajit pe tema bloculetelor, bloacelor si bloculoaielor ce apar prin cartiere, cam prin locurile pe unde faceau umbra plopi, castani, salcami, samd, pe unde se mai cotaiau pisici si se cacarezeau cainii bine educati ai locatarilor din zona. Nu aprob casapirea copacilor si a firelor de iarba, dar nu ma pot opri sa ma intreb, cum mama dracului ne apuca iubirea de natura doar atunci? In restul timpului, diversi cetateni, pardon, multi cetateni se pisa la copac, in timp ce cainii proprietate personale se usureaza prin apropiere, conform cantecelului popular „hai sa ne kkm in ploaie, vantul sa ne sufle-n koaye, iarba sa ne mangaie la …”. Odata scapati de povara interna, fac un vant voinicesc si sacosilor cu gunoi trantite in brate de neveste nervoase. Daca nu fac toate astea, sunt niste intelectuali. Iar intelectualul gandeste si, poate joaca sah! Iar cand joaca sah, fumeaza cat zece turci, iar cele doua basculante de chistoace le arunca pe jos, Sfantul Jos, care e al tuturor si al nimanui (vezi foto). Mai pe alaturi, nepotul a facut si el un ceva langa un bradut si s-a sters cu servetelul, care e murdar acum, al dracului, deci l-a aruncat tot pe acolo, ca doar nu era sa umble copilul cu el in buzunar sau bunicu-sau sub palarie.

Acestea fiind zise, ma gandesc ca daca o fi vreun sinucigas electoral, ar trebui data o hotarare locala in baza careia sa fie arse la buzunar toate asociatiile de proprietari care isi bat joc de spatiile verzi. Alea, atatea cate mai sunt.

Nota: In timpul acestui reportaj am calcat intr-un cacat urias, ascuns sub niste frunze.