Cand vine vorba de campanii socio-umanitare sustinute de personalitati politice, in general, sunt sceptic. De cele mai multe ori, in spatele unor astfel de actiuni se ascund interese pre-electorale. Cu toatre acestea, am dat curs unei invitatii venite din partea Prefecturii Constanta de a insoti o delegatie in Republica Moldova. Am acceptat propunerea din doua motive, unul pentru ca la urechi mi-au ajuns numeroase opinii despre fratii nostri de peste Prut si imi doream de ceva vreme sa vad cat este adevar si cat este legenda, iar al doilea motiv are la baza actiunea in sine sustinuta de Prefectura Constanta. Mai exact a fost vorba despre o initiativa a Organizatiei Studentilor Basarabeni din Constanta care si-au propus sa trimita in liceele din sudul Republicii Moldova cat mai multe carti scrise in limba romana. Actiunea, sustinuta de prefectul Claudiu Palaz la propunerea studentilor moldoveni, s-a intitulat “Trimite o carte peste Prut”, iar in aproximativ o luna basarabenii din Constanta au reusit sa stranga aproximativ 35.000 de carti, beletristica, manuale, dar si literatura de specialitate. Printre cei care au alimentat proiectul cu literatura pur romaaneasca s-au numarat: Biblioteca judeteana I.N. Roman, pompierii si jandarmii constanteni, institutii publice, dar si numeroase persoane fizice caare au venit in numar mare la centrul de colectare al cartilor. Anatol Tinica, presedintele Organizatiei Studentilor Basarabeni, a fost impresionat de reactia constantenilor si de numarul mare de carti adunat intr-un timp atat de scurt. Tot el ne-a marturisit si motivul pentur care romanii din Republica Moldova au mare nevoie de carti in limba romana: “Manualele dupa care invata elevii romani din sudul Moldovei sunt scrise in romaneste dar cu litere chirilice”. Intr-adevar, pe parcursul calatoriei am realizat ca romana este un fel de limba straina intr-un stat cu populatie majoritar romaneasca. Din delegatia care a insotit cartile au facut parte prefectul judetului Constanta, Claudiu Palaz, Liliana Piscanu, director al Directiei Servicii Deconcentrate din prefectura, Ioana Florentina Resit, consilier al prefectului, dar si o serie de jurnalisti constanteni.
Ultimul bastion al culturii si limbii romane din UTA Gagauzia
Prima oprire: Consulatul General al Romaniei din Cahul, unde am fost intampinati de catre consulul general, Gentiana Serbu, unul dintre sustinatorii proiectului. Principala precizare pe care a ti nut sa o faca diplomatul a fost aceea ca “Romania nu face favoruri Republicii Moldova, ci investeste in Republica Modova. Saracia se molipseste! Nu ne este indiferenta dezvoltarea Moldovei”, totusi, Gentiana Serbu s-a aratat pe alocuri dezamagita de indiferenta cu care mass-media de acasa trateaza romanii din Republica Moldova. Insotiti de diplomatii romani ne-am deplasat la Vulcanesti, in inima Unitatii Teritoriala Autonoma (UTA) Gagauzia. Sergey Cherhev, presedintele Consiliului Raional Vulcanesti, nu a dat dovada de prea mult entuziasm la vederea delegatiei romanesti, mai ales ca discutiile, destul de saracacioase, au avut loc prin intermediul unui translator. Urmatoarea oprire: Liceul Teoretic “Luceafarul” – oras Vulcanesti, ultimul bastion al culturii si limbii romane din UTA Gagauzia. Autoritatile locale se straduiesc de multa vreme sa inchida unitatea de invatamant, fiind ultima cu predare in limba romana din zona, prin nu-stiu-ce minune a rezistat, inca… Cu toate acestea, in spatele vualului romanesc, Mama Rusia a stiut sa isi educe “copiii”, atitudinea liceenilor fiind una “cu capul plecat” si cu soapte temetoare intre ei in limba rusa. Cu speranta ca dulcele grai romanesc va unge iar buzele acestor adolescenti, o parte dintre cartile stranse de studentii basarabeni la Constanta au fost donate liceului Luceafarul.
Exercitiu de democratie
Restul de carti au fost predate unui liceu din raionul Cantemir. De aceasta data, o alta atitudine, ceva mai mult romanism, dar aceeasi educatie sovietica: nu ai pareri, nu vorbesti neintrebat! Intrebati de catre Claudiu Palaz ce isi doresc de la Constanta, elevii “educati” nu au schitat niciun gest, niciun zambet, nimic. Cadrul era mult prea oficial pentru a exprima dorinte, nu era loc de democratie. Astfel, oficialul roman s-a vazut nevoit sa schimbe strategia si a abordat un limbaj “scolaresc” mult mai pe gustul adolescentilor. Chiar daca autoritatile din Cantemir au inlemnit in fata unei astfel de atitudini, incet, incet, elevii au ridicat capul din pamant si au trecut peste timiditate: isi doreau o vacanta in Romania, la malul marii Negre. Prefectul judetului Constanta le-a propus un targ: liceeni vin cu un proiect scris si gandit chiar de catre ei depre ce i-ar incanta sa viziteze in judetul nostru, iar el le organizeaza o tabare pe masura dorintei.
Liviu Didilescu
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
