Autodenunt: Mi-am luat tainul de la Palaz

Ultimul cos pe care l-am dus acasa cu prilejul unei sarbatori a fost, hat, demult, parca de un Craciun, de la coreenii care pastoresc Santierul Daewoo din Mangalia. Chiar mi-a ramas in memorie cosul ala, nu fiindca a fost ultimul, ci pentru ca l-am sunat pe Finu’ si i-am zis: „Finule, am o surpriza pentru tine la masa, gagiule, mancam chestii de finete, frantuzesti, taticu’, un foie gras, niste treburi, ma intelegi?”. Realitatea a fost ca aveau un gust ingrozitor, a mucegai, ne-am spalat repede gatlejurile cu vin din asta romanesc, d-al nostru, am lins repede niste cozonac la inaintare si am trecut la sfanta friptura, alaturi de cuvioasele sarmale.

Tainul inmanat astazi de prefectul Palaz, insa, e corespunzator. Domnule, cand omul se pricepe, se pricepe, trebuie laudat. Ouale sunt rosii, cozonacul e dragalas, iar vinul… uite, aici chiar mi-a placut. Chit ca etichetele au cazut la controlul antireclama, am citit pe dop ca vine de la Domeniile Ostrov. Podgorie buna, vin cinstit din strugure copt sub soarele de acasa, nu frantuzesc sau italienesc. Preferatii mei raman prietenii de la Murfatlar, o prietenie veche de 35 de ani, de la prima Corabioara consumata pe blat, in bucatarie, dar nu-s habotnic, un vin bun trebuie apreciat ca atare. Plus, doua cani, domnule, cu atingere la sentiment, serigrafiate cu Constanteanul.com si noul sau logo, Soimul – fiindca suntem niste neimblanziti si asa vom ramane, mereu prieteni adevarati, niciodata preaplecati, plus un fragment dintr-un material frumos – „Palaz, prefectul jucator„.

Cu tainul luat si marturisit, ma folosesc si eu de prilej, ca sa spun ca Invierea este pentru mine, un moment de meditatie interioara, nu de bucurie chiolhaneasca, potrivit pentru o privire linistita inauntru-mi. Nu vreau sa fiu mai bun, asa cum indeamna unele texte felicitari, vreau doar sa am mereu puterea de fi cat mai corect/cinstit cu mine, cu cei pe care ii iubesc si fara de care viata ar fi doar o calatorie goala, si cu toti aceia din jurul ocupatiei mele cotidiene, o parte din ei fiind in fotografie.

Sarbatori Binecuvantate, prieteni!

PS Un gest frumos si inspirat al prefectului Claudiu Palaz, genul de gest tot mai rar intalnit in ultima vreme, pentru care merita felicitat.