Proiectul viitorului Cod penal a fost aspru criticat atat de reprezentanti ai procurorilor si judecatorilor, cat si de cei ai societatii civile, la seminarul organizat de Freedom House Romania, in cadrul proiectului „Initiativa pentru o Justitie Curata“.
Prima care a vorbit despre neregulile din acest proiect a fost Laura Stefan, coordonator anticoruptie in cadrul Societatii Academice Romane. Aceasta a declarat ca se impune trimiterea codurilor din Parlament la Guvern pentru ca aceste proiecte sa fie supuse consultarilor. Laura Stefan a mai vorbit si despre faptul ca nu s-a realizat un studiu de impact asupra societatii in cazul in care aceste proiecte trec de parlament in forma actuala. Prezent la seminar, Daniel Morar, seful DNA, a vorbit despre impactul reducerii pedepselor. Asta, pentru ca, implicit se reduc si termenele de prescriptie. Situatia este si mai dificila in cazul dosarelor cu mai multi de 10 inculpati, acolo unde procesul poate fi tergiversat foarte usor prin simplul motiv ca nu toti inculpatii se prezinta la proces sau ca se cer foarte multe expertize.
Un exemplu elocvent pentru Constanta este dosarul fostului primar de la Agigea, care a fost trimis in judecata alaturi de alti functionari ai primariei, in 2007, dar cercetarea judecatoreasca nu a inceput inca.
Totodata, procuror DNA, Horatiu Baias a vorbit despre situatiile in care sunt trimisi in judecata directori ai unor institutii publice sau regii autonome pentru fapte de coruptie, iar institutia respectiva nu se constituie parte civila in proces pentru a se recupera prejudiciul. Acesta este si cazul RADET, Ilie Rachieru, care a fost trimis in judecata de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie pentru comiterea infractiunilor de abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si luare de mita. Acesta este acuzat ca ar fi adus un prejudiciu de peste 1 milion de euro, dar institutia pe care o conduce nu s-a constituit parte civila in proces.
Neregulile codului
Totodata, Baias a mai vorbit si despre noile prevederi in ceea ce priveste sesizarea faptelor de coruptie din cadrul institutiilor publice sau a regiilor autonome acolo unde se ruleaza sume colosale de bani. Potrivit procurorului anticoruptie, aceste fapte vor putea fi cercetate numai la plangerea prealabila a sefului institutiei. Astfel, daca un primar comite o fapta de coruptie, el va putea fi anchetat numai daca sesizeaza singur organele competente. De altfel, potrivit noului cod penal, nu mai conteaza valoarea prejudiciului, iar faptele de coruptie sunt pedepsite mult mai putin. Singura masura care poate fi luata impotriva acestor directori de institutiie publice, primari sau presedinti ai consiliilor judetene este una administrativa in momentul in care Curtea de Conturi se autosesizeaza.
Liber, pe principiul nestiintei
O alta prevedere ciudata a noului cod este aceea a introducerii principiului erorii de drept penal. Cu alte cuvinte, un suspect se poate preleva de faptul ca nu a stiut ca o anumita fapta este incriminata. Totodata, si in ceea ce priveste aplicarea circumstantelor atenuante sau a celor agravante au aparut modificari. Astfel, se inlatura atitudinea sincera a inculpatului, iar in acest caz munca anchetatorilor este mult ingreunata. Asta, pentru ca suspectii nu mai au nici un beneficiu daca recunosc comiterea faptei. Pe de alta parte, Horatiu Baias a atras atentia asupra faptului ca o infractiune comisa intr-un loc public nu mai constituie circumstante agravante. Totodata si in cazul infractiunii de violare de domiciliu, pedeapsa a fost micsorata, ceea ce duce implicit la un aspect controversat: nu se mai poate face propunere de arestare preventiva.
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
