Sărbătoarea QIDIRLEZ, 6 Mai, Qıdırlezĭmĭz qayırlı bolsın!

Sărbătoarea QIDIRLEZ, preislamică, îşi are originile în cultul dualităţii şi celebrării reîntoarcerii la viaţă. Conform legendei, doi fraţi gemeni Qıdır şi Iliaz au fost alungaţi din Cer de către Creator şi au primit dreptul de a se întâlni o singură dată pe an (în ziua de Qıdırlez), unul devenind stăpânul Pământului şi celălalt al Cerului. Aceştia au fost consideraţi patronii astronomici ai vieţii umane. Cei doi, Qıdır şi Iliaz, se întâlnesc în fiecare an pe 6 mai pe pământ ca să vestească primăvara.

De asemenea, tot în cursul acestei zile femeile merg la cimitir (mezarlıq) pentru a-şi cinsti morţii, fac slujbe religioase, după care ies la marginea câmpului sau a pădurii, pe malurile apelor, împreună cu ceilalţi membri ai familiei şi servesc din bucatele preparate cu prilejul acestei sărbători turta cu brânză numită qalakay şi ciorbă tradițională de miel (maylı qalakay, qozı sorpası). Turta se dă rostogol pe o vale(qalaqay tığırtmaq), iar în funcție de partea pe care se oprește, se presupune că anul agricol va fi îmbelșugat sau mai sărăcăcios.

Este momentul în care se spun legende, proverbe şi zicători.