CAZANIA LUI VARLAAM, cel mai vechi volum de carte românească păstrată în colecțiile muzeelor din Tulcea

Cazania lui Varlaam a cunoscut o singură ediție, însă a fost imprimată în două serii, „A” şi „B”, în perioada 1641-1643.

În Moldova perioada evoluției tiparului românesc din prima jumătate a secolului al XVII-lea a stat sub semnul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), domnitor luminat care a inițiat programe culturale prin dezvoltarea învățământului organizat și a tipografiilor, prin însăși folosirea limbii române în aparatul de stat și, treptat, în biserică. Prima și cea mai prețioasă lucrare imprimată la Iași în limba română (cu alfabet chirilic) este Cartea românească de învățătură (1643) sau Cazania lui Varlaam, mai bine cunoscută după numele mitropolitului Varlaam al Moldovei (1632-1653), la insistențele căruia a fost organizată tipografia, cu ajutor kievean, la Mănăstirea „Trei Ierarhi”.

Cele două prefețe ale lucrării, Cuvânt împreună cătră toată semenția romenească și Cuvânt cătră cetitoriu, scrise de Varlaam (prima fiind redactată în numele domnitorului Vasile Lupu), scot în evidență strădaniile mitropolitului de a se face auzit de către toți românii. Cartea este un in folio de 28 × 20 cm, cu 3 foi liminare nenumerotate cuprinzând foaia de titlu și prefețele amintite, urmate de textul celor două părți ale lucrării, prima cu 382 foi numerotate, a doua cu 116, iar la final alte 4 foi conținând colofonul datat 1643 și sumarul intitulat Capetele ce sunt într-această carte. Tiparul roșu și negru, numeroasele ormanente și cele 24 de xilogravuri ale gravorului Iliia Anagnoste au făcut din Cazania lui Varlaam o bijuterie a artei tipografice românești medievale. Ilustrațiile renumitului Iliia au fost realizate la Kiev sau Iași, la cererea lui Varlaam, nemaifiind folosite anterior.
Scenele specifice Moldovei reprezintă primele imagini autohtone folosite în ilustrația de carte românească veche. În conținut, Cazania este o carte de dogmă creștină și de predici „din multe scripturi tălmăcită din limba slovenească pre limba Romeniască de Varlaam”. Prima parte cuprinde 54 de „învăţături” ale Triodului, Penticostarului şi ale celor 32 de Duminici de după Rusalii, iar partea a II-a conține 21 de cazanii la „praznicele lunilor preste an, împărăteşti şi a svenţi mari”, texte cu conţinut hagiografic în cinstea sfinților, cu biografii sau aspecte din viața acestora.

Cazania lui Varlaam a cunoscut o singură ediție, însă a fost imprimată în două serii, „A” şi „B”, în perioada 1641-1643. Diferența este dată de foile de titlu, ca rezultat al conlucrării lui Varlaam cu meșterii tipografi. Exemplarele „A” prezintă titlul încadrat de două coloane, iar în câmpul de sus sunt reprezentaţi Sfântul Gheorghe şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Exemplarele tip „imprimat B” au titlul încadrat într-o xilogravură semnată „Ilia”, datată 1642: sus, în centru, Iisus Hristos binecuvântând, în colţuri cei patru evanghelişti Matei, Marcu, Luca şi Ioan; în dreapta Sfântul apostol Pavel şi Sfânta Paraschiva; în stânga Sfântul apostol Petru şi Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, iar jos marii dascăli Vasile, Grigore şi Ioan Zlatoust.

Din tirajul de cca. 1000 de exemplare, au fost semnalate două și în județul Tulcea, în patrimoniul I.C.E.M. și la Mănăstirea Celic Dere. Cazania lui Varlaam este cea mai veche carte românească care se păstrează în colecțiile tulcene.

Exemplarul poate fi admirat în Sala Tezaur a Muzeului de Istorie și Arheologie Tulcea. Aparține seriei „imprimat B”, este legat în piele pe lemn, poartă însemnări manuscrise de secol XVII și a făcut parte din biblioteca prințului Mihai-Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), conform ex-librisului „Brancovan” de pe interiorul primei coperte

Sursa: Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea