Jean Alexandru Steriadi, vrăjit de peisajele dobrogene și frumusețea balcanic-orientală a Balcicului

Vizitatorii Muzeului de Artă Constanța pot admira, în expoziția permanentă, o serie de lucrări ale fabulosului artist plastic român Jean Alexandru Steriadi, un spirit de o energie inepuizabilă, un promotor entuziast al tinerilor artiști cum puțini au fost în istoria artelor plastice românești, din păcate, cu o biografie prea puțin cunoscută publicului larg. Steriadi a pictat multe peisaje dobrogene, fiind vrăjit, ca mulți alți artiști ai perioadei interbelice de frumusețea balcanic-orientală a Balcicului. 

Pictorul Jean Steriadi s-a născut în Bucureşti, la 29 octombrie 1880, fiul Alexandrinei Houël și al lui Alexandru Steriadi, el însuși artist amator în timpul libe. Artistul s-a manifestat de timpuriu cu o apetență deosebită pentru muzică și desen. Această realitate a fost confirmată mai târziu, prin faptul că acesta a frecventat cercurile de melomani și prin mențiunile documentare care au făcut referire la prestațiile personale la pian sau la orgă „… acompaniind singur vocea sa de tenor”.
Steriade, tatăl, a tranșat practic dilema carierei fiului său spunând „… dacă mie nu mi-a fost dat să mă fac pictor, cel puțin să am fericirea să te văd pe tine”.

Urmează cursurile Gimnaziului Dimitrie Cantemir și ale Colegiului ,,Sf. Sava”, apoi, în 1896, se înscrie la Școala de Belle Arte din București, unde va studia cu George Demetrescu Mirea. În 1901 pleacă la München, pentru a se pregăti în atelierul pictorului Moritz Weinholdt, în vederea admiterii la Academia de Arte Frumoase. După acceptarea lui la Academie, va studia cu Wilhelm von Diez și Gabriel Hackl. Rămâne în capitala Bavariei până în 1903, când decide să-și continue pregătirea la Paris, unde va studia cu Jean-Paul Laurens la Academia Julian și cu Lucien Simon. În acest an va avea și primele participări la expoziții de grup: la Salonul de Toamnă de la Paris și în țară, la ,,Tinerimea artistică”, la ale cărei manifestări va fi prezent, constant, în anii următori. Călătorește în Spania și Italia, pictând locurile prin care trece. În 1907 revine definitiv la București, deschizând și prima sa expoziție personală.
În afara expozițiilor din țară, participă și la expoziții de artă plastică românească deschise la Paris, Barcelona, Bruxelles, Haga, Berna, Stockholm, Moscova, Sofia, dar și la câteva Bienale de la Veneția.

Bun portretist, Steriadi își alege de multe ori modelele din rândul oamenilor simpli: hamali, chivuțe, brișcari, coșari etc. A și declarat spre sfârșitul vieții: ,,Toate lucrările mele mai importante sunt cu subiecte sociale”.
În desenele sale apar multe portrete ale intelectualilor din prima jumătate a secolului XIX: artiști (Theodor Pallady, Ștefan Luchian, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Henri Catargi, Corneliu Baba etc), oameni de știință, colecționari (Anastase Simu și Krikor H. Zambaccian), scriitori (Alexandru Vlahuță, Ion Minulescu, Camil Petrescu etc) sau muzicieni (George Enescu, Mihail Jora etc).
Des întâlnit în opera sa este și peisajul portuar, fie el din Mangalia, Brăila sau Cernavodă, fie din Italia (Chioggia), Franța (Cassis, La Ciotat), Olanda (Amsterdam) sau Bulgaria (Sozopol).

Apreciat drept un spirit mai liber decât predecesorii săi de scriitorul şi criticul N. D. Cocea, Steriadi, preşedinte al grupului Tinerimea artistică, a sprijinit pregătirea tinerilor pictori. A fost numit curator la Muzeul Theodor Aman din Bucureşti, în 1909 și director al muzeului Kalinderu, deţinând funcţia din 1915 până la închiderea instituţiei în 1946.
În 1916 înființează societatea ,,Grafica – societate pentru încurajarea și răspîndirea acvafortei, gravurii și litografiei artistice”, Steriadi fiind unul dintre promotorii dezvoltării gravurii în țara noastră..
În 1920 a devenit membru al grupului Studio – un format de şcoală de artă având rolul de a educa publicul prin diferite conferinţe şi cursuri practice. Avea să înfiinţeze, în 1921, alături de Gheorghe Petraşcu, Ion Jalea şi Arthur Verona, Academia liberă de pictură. În perioada 1924-1928 Steriadi a fost profesor la Academia de Arte Decorative. Concomitent, a pus bazele unei şcoli private care a funcţionat sub forma unor seminarii, desfăşurate în clădirea muzeului Kalinderu. A devenit profesor de pictură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, în 1928. Cu prilejul marcării a trei decenii de la participarea sa cu expoziţie proprie la grupul Tinerimea artistică a organizat, în noiembrie 1933, o expoziţie comemorativă la Sala Dalles. A organizat, de asemenea, o expoziţie centenară dedicată lui Nicolae Grigorescu, evenimentul fiind un real succes şi reunind 153 de pânze în ulei şi 22 de litografii.

Asociaţia Arta a fost înfiinţată în 1937 de Jean Alexandru Steriadi, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser şi alţii. Din 1944 şi până la retragerea sa din activitate în 1949 a deţinut funcţia de rector în cadrul Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1951, a primit propunerea să ocupe poziţia de profesor de litografie. S-a stins din viaţă la 23 noiembrie 1956.

Jean Alexandru Steriadi a fost unul dintre cei mai influenţi artişti ai timpului său. A fost promotorul galeriilor în alb şi negru în litografie. Pe lângă activitatea depusă în slujba artei s-a implicat activ formarea tinerilor artişti prin constituirea a numeroase organizaţii şi grupuri de profil. A fost recompensat, în 1930, cu Premiul Naţional în Pictură pentru activitatea sa de treizeci de ani depusă în slujba artei. În 1947 a obţinut recunoaşterea Academiei Române.

,,Oricine ar încerca să determine contribuția românească la arta secolului al XX-lea, n-ar putea să o facă fără a acorda o largă parte acestui eminent artist, prețuit și în străinătate ori de câte ori a expus și care aducea în mijlocul artiștilor dintre cele două războaie un element superior de creație, în care intrau imaginație, sensibilitate, spontaneitate, un optimism sănătos și persistent, un rar spirit de observație, pătrunzând, în desen mai ales, dincolo de aparențe, interes pentru omul muncitor, umor și o pregătire profesională de mare clasă.” (Academician George Oprescu, istoric și critic de artă)

Sursa: Agerpres