Parjoaia.ro: Strălucitul destin, de 45 de ani, al “Părintele arheologiei românești”, descoperitorul celui mai vechi oraş din ţară – Histria, Vasile Pârvan

Istoric al Antichităţii şi filosof al istoriei, Vasile Pârvan şi-a înscris numele printre cei mai de seamă oameni de cultură români de la începutul secolului al XX-lea. Numit „părintele arheologiei româneşti”, V. Pârvan a fost iniţiatorul unui vast plan național, primul de acest fel, de cercetări arheologice, în cadrul căruia s-au efectuat săpături sistematice în aşezări şi cetăţi din Dobrogea şi Muntenia

Vasile Pârvan s-a născut la Huruieşti, judeţul Bacău, într-o zi de 28 septembrie 1882. El este considerat părintele şcolii arheologice româneşti care a rămas în istorie prin realizările făcute în nu foarte lunga sa viață, în care a coordonat şantierele de la Histria, cetatea descoperită de el în 1913, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.

V. Pârvan a făcut studiile de istorie şi arheologie la Universitatea din Bucureşti, unde i-a avut la catedră pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul, apoi (1905 – 1908) se specializează la Jena, Berlin şi Breslau, unde își ia doctoratul în filosofie cu teza “Die Nationalität der Kaufleute im römischen Kaisereiche. Eine historisch-epigraphische Untersuchung” (1909).

Începând cu anul 1913, el devine profesor titular al catedrei de istorie veche, epigrafie şi antichităţi greco-romane din cadrul Universităţii Bucureşti.
Considerat părintele şcolii arheologice româneşti, Vasile Pârvan este specialistul care a elaborat primul plan de cercetare la nivel naţional, efectuând săpături în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia. A coordonat şantierele arheologice de la Histria, Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.

Citește materialul întreg pe PARJOAIA.RO