“Sfântul Ierarh Nicolae”, icoană împărătească pictată pe lemn în 1843

Sfântul Nicolae s-a născut în a doua jumătate a sec. al III-lea în provincia Licia (Lichia) din sudul Asiei Mici (Turcia de azi), în orașul Patara. A fost unicul fiu al unei familii foarte înstărite și evlavioase. Pierzându-și părinții la o vârstă fragedă, rămâne în grija unchiului său care era episcop de Patara. Acesta îl îndrumă spre dreapta credință, îl face asistentul său și-i încredințează misiunea de a catehiza pe viitorii creștini. După ce face mai multe pelerinaje în Palestina și Egipt, este ales episcop în cetatea Mira. Ca episcop va fi aruncat în temniță în timpul persecuțiilor lui Dioclețian și eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin cel Mare. Participă la Sinodul I Ecumenic de la Niceea și trece la Domnul într-o zi de 6 decembrie, cândva între anii 342-352.

Mare făcător de minuni, Sfântul Nicolae este cunoscut drept ocrotitor al celor acuzați pe nedrept, al comercianților și al călătorilor, al fetelor nemăritate, al mireselor și, în mod special, al copiilor. Toate minunile săvârșite și faptul că Sfântul și-a împărțit toată averea moștenită fără să păstreze nimic stau la baza convingerii că Moș Nicolae este cel care aduce daruri în ghetuțele copiilor în noaptea de 5 spre 6 decembrie.

În imagine: “Sfântul Ierarh Nicolae” – icoană împărătească, cu riza de argint aurit. Pictată pe lemn, în anul 1843, icoana are dimensiunile de 90,2 x 60 cm, se află în patrimonial Bisericii “Sfântul Mucenic Gheorghe” din Turnu Măgurele

Sursa: Muzeul Județean Teleorman