SUB SEMNUL IMPERIULUI, lansare de carte la Muzeul de istorie Constanța

De Ziua Armatei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și Editura Universitară București au organizat lansarea volumului SUB SEMNUL IMPERIULUI, scris de Ovidiu Mihalache. Volumul a fost distins de Editura Universitară București cu Premiul al II-lea la ediția I din anul 2021 a Concursului de manuscrise Împlinește un vis, secțiunea Carte științifică. Cartea a fost prezentată de dr. Sorin Marcel Colesniuc și dr. Lavinia Dumitrașcu – cercetători științifici la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Ovidiu Mihalache, comandor în rezervă, publică de multă vreme, în presa locală și națională, articole în care analizează evenimentele contemporane. De asemenea, a publicat articole științifice în lucrări de specialitate, iar, în ultimii ani, i-au apărut volumele de proză scurtă: Realităţi paralele (2018) şi Lupoaica (2019) și romanul Marele vârtej.

În volumul intitulat Sub semnul imperiului, recent ieșit de sub tipar, Ovidiu Mihalache analizează faptele istorice şi modul de gândire al marelui imperiu din est. Autorul caută resorturile, motivele și principiile care să-l conducă spre identificarea mentalităţii imperiale ruse. Un demers greu şi poate imposibil de finalizat, mai ales că mentalitatea tuturor popoarelor imperiale este ea însăşi greu de descifrat. Totuşi, consultând o vastă bibliografie, în limbile română şi engleză, analizând minuţios arhivele sovietice şi traducând documente inedite din limba rusă, Ovidiu Mihalache reuşeşte să scrie o carte deosebit de interesantă şi de atractivă pentru mai multe categorii de cititori, fie ei specialişti sau simpli pasionaţi de istorie contemporană.

Sub semnul imperiului este o lucrare complexă, care surprinde prin originalitatea viziunii, prin comparaţiile între misiunile civilizatoare ale imperiilor. Autorul pune în oglindă misiunile asumate de către Imperiul Britanic și Imperiul Rusesc. Mai mult, analizează în detaliu misiunea panortodoxă pe care rușii și-au însușit-o și, mai ales, pretenția lor de a se considera A treia Romă. Ideea mentalităţii imperiale ruse este problematica centrală a volumului, dezvoltată pe cele trei instrumente pe care rușii le-au folosit în relația cu țările din est: panortodoxia (religia ca manifestare a atitudinii imperiale), panslavismul (etnicitatea ca pretext al atitudinii de frate mai mare) și bolșevismul (doctrina ca motiv al strangulării suveranităților naționale).

Volumul, apărut la Editura Universitară București, începe cu o Prefață semnată de cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc și continuă cu un Argument, urmat de Introducere. Cartea cuprinde șapte capitole: I Imperialismul, II A treia Romă, III Instrumentul panslavismului, IV Instrumentul internaționalismului comunist, V Rusia și obsesia Mării Negre, VI România interbelică, VII Relația româno-rusă. Cocluziile au și ele un nume: De la mentalitatea imperială rusă la eurasianism prin sovietism. Volumul are la bază o bogată bibliografie generală şi de specialitate, la care se adaugă numeroase documente de arhivă şi periodice. Cartea este adresată atât specialiştilor în istorie modernă şi contemporană, cât şi tuturor celor pasionați de istorie.

„Există în cultura politică rusă un anumit filon care se îmbogăţeşte periodic, un filon al destinului mesianic, o cultură a importanţei geopolitice şi a măreţiei imperiale care neapărat trebuie să caracterizeze poporul rus. Fără îndoială că ruşii alcătuiesc un popor mare. Dar singura problemă pe care şi-o pun popoarele şi statele care au avut şi au relaţii cu Rusia este dacă acest popor este mare doar cantitativ sau şi calitativ. Desluşirea faptelor petrecute în estul Europei a stat mereu în atenţia majorităţii istoricilor contemporani, atât români, cât şi occidentali: a înţelege modul în care, în doar câteva decenii, Rusia a ajuns să domine politica mondială şi să ocupe efectiv o jumătate din Europa, ceea ce, de fapt, denotă o slăbiciune a marilor puteri europene care nu s-au putut opune efectiv valului ofensiv al Rusiei Imperiale.” își încheie Ovidiu Mihalache volumul.