Asociația Deltei Dunării (AMDTDD), împreună cu membrii comunităților locale, voluntari, bicicliști, reprezentanți ai presei, oficialități, a dat startul acțiunii de reabilitare coloristică a gardurilor și caselor tradiționale, în Jurilovca și Sarichioi, satele unde se află cele mai mari comunități de ruși lipoveni din România. Organizatorii doresc să readucă în prim plan frumusețea acestor superbe culori tradiționale, care împodobesc de sute de ani, casele oamenilor din deltă, case albastre care au fost dintotdeauna o atracție pentru miile de turiști sosiți în Delta Dunării.
Cicliștii de la Pelikan Bike au întregit evenimentul prin inaugurarea traseul de cicloturism „Turul satelor albastre”, ediția a I-a, derulat între localitățile Sarichioi-Enisala-Jurilovca. Acest traseu va completa produsul turistic deja existent în aceasta parte frumoasă parte a deltei continentale, bazat pe ecoturism, tradiții și gastronomie locală.
“Evenimentul care debutează astăzi, “Salba satelor albastre”, se înscrie armonios în ceea ce înseamnă tradiții și culturalitate în Delta Dunării. Albastru deltaic pe care îl regăsim sub diverse forme în toate localitățile din Deltă poate reprezenta un brand al zonei, pentru că este o coloristică armonios îmbinată în această parte a țării în care activitatea cea mai importantă a comunităților se desfășoară pe apă. Ne-am propus și am reușit să reunim două evenimente importante pentru noi: coloristica tradițională și Turul satelor albastre și ne dorim ca ambele să devină produse turistice importante pentru Deltă” a declarat Cătălin Țibuleac, președintele AMDTDD.
Rușii lipoveni sunt urmașii staroverilor, adică ai adepților credinței ortodoxe de rit vechi din Rusia, care și-au părăsit patria în secolele XVII-XVIII în urma schismei din Biserica Oficială Rusă, ca o consecință tragică a reformei de cult inițiată de către țarul Alexei Mihailovici Romanov (tatăl lui Petru cel Mare) și de patriarhul Nikon al Rusiei (1652-1658). Reforma, începută în anul 1954, care viza modificarea ritualului bisericesc, a fost adoptată de Soborul Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1667. Cei care nu se supuneau noilor canoane erau anatemizați, fiind considerați eretici, rascolnici (denumiți așa în mod eronat, pentru că nu ei au fost aceia care au inițiat rascolul – schisma). Dintre cei care s-au împotrivit reformei, fiind adepții credinței străbune, îi amintim pe episcopii Pavel de Kolomna, Makarie de Novgorod, protopopii Avvakum, Neronov, boieroaica Morozova ș.a.
Pentru nestrămutata lor credință, unii dintre ei au fost arși pe rug, alții supuși prigoanei țariste; la sfârșitul sec. al XVII-lea, peste 20.000 de staroveri au ars pe rugurile acestei năpraznice inchiziții pravoslavnice din Estul Europei.
Primele atestări documentare ale prezenței staroverilor (cei de credință veche, numiți și staroobreadțî – de rit vechi) pe teritoriul României datează din perioada 1724-1740. Ei s-au stabilit în localitățile din Moldova, unde erau numiți lipoveni (Socolinți-Lipoveni, jud. Suceava, în anul 1724, Dumasca, jud. Vaslui, în 1730, în Manolea, Lespezi și Brătești, jud. Suceava, în anul 1740).
În Dobrogea, aflată în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în componența Imperiului Otoman, s-au așezat și cazacii de pe Don din armata atamanului Ignat Nekrasov, cel care a organizat viața socială a cazacilor cu reguli cuprinse în “Legământul lui Ignat”, ei fiind numiți aici nekrasovțî (nekrasoviți). De la ei s-a păstrat până în zilele noastre denumirea lacului Razelm – Razin din Dobrogea, numit așa în memoria conducătorului răscoalei cazace din secolul al XVII-lea, Stepan Razin. Potrivit profesorului de istorie din Sarichioi, județul Tulcea, Sevastian Fenoghen (cf. “Zorile”, nr. 11/2002), “ostilitatea celor din jur i-a obligat să renunțe la numele de nekrasoviți ‚…ƒ. Așa a început să se manifeste «complotul tăcerii» încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, fără să aibă un caracter organizat ‚…ƒ. Majoritatea nekrasoviților dobrogeni au rămas în Deltă și în zonele ei adiacente, fiind siliți de împrejurări să-și schimbe doar numele, acceptând etnonimul lipovean”. SURSA – www.crlr.ro
![](https://ctnl.ro/wp-content/uploads/2023/08/POVESTILE-MARII-NEGRE.jpg")
