Constanța, cuib de viespi și gângavi

O pauză de Constanța îmbunătățește vederea. Rețeta este simplă: pui între tine și municipiu o distanță de cel puțin 150 de kilometri și constați, după numai două săptămâni, că vezi mai clar orice. Inclusiv pasiunile pe care le stârnește tripla împărțire de scaune domnești, care începe în această toamnă și durează până în toamna anului viitor, de la tronul de Vlădică, până la scaunele de ciocoi locali și naționali, împărțire în care unii caută să-și pună portofelele la îngrășat, iar alții caută locuri prospere în portofelele în curs de îngrășare. Te trezești privind o frumoasă competiție de boieri și slugi, în fața căreia se sparg semințe între dinții pulimii.

Se vede un PSD cu trei capete ambițioase, care nu se iubesc între ele, dar care ar trebuie să constate că nici nu trebuie, fiindcă în politică nu te însori, ci te aliezi. Dacă vrei să câștigi. Dacă nu, poți să continui cu păruieli de familie, comentate de bârfitoarele orașului, dornice de-un leu în plus.

Se vede un PNL ca un Tico oltenesc, cu toate locurile în față, cu cinci volane și doar o manetă de viteze, blocată în marșarier, care propune tot soiul de gângavi electrici pe post de Mesia locali, în vreme ce-i îndepărtează pe cei care au făcut performanță politică și administrativă. Pare un partid de sinucigași.

Se vede un USR stând cu bucile mari pe parbrizul Tico-ului penelesc, capabil să spună orice, inclusiv că Pământul este plat, cu două condiții: vinovați de asta să fie Dragnea, Mazăre și PSD și informația să circule pe Facebook, zona de informare a publicului specific unde s-a stabilit deja că Hitler și Elvis nu au murit, regina Angliei și Putin sunt oamenii extratereștrilor și Luna este baza farfuriilor zburătoare.

În rest, se vede o mulțime de chibiți preocupați să mai prindă o sinecură, o măslină, o scobitoare.

Interesul public? Bine, mă…

După o lună de zile de muncit pe alte meleaguri, Cetățeanul s-a întors la taste. Să tastăm, electori!