Extinderea City Park, între rațiune și mitinguri penibile

Mall-ul din Parcul Tăbăcărie va trage după el, încă o generație, o sumă de istorii minim ciudate, începând cu o controversată retrocedare de teren, cu asocieri care mai de care mai uimitoare, cu oameni de afaceri și politicieni controversați, care Mazăre, care Schwarzenberg, cu asociații de mediu care s-au legat cu lanțuri de fier de copaci și cătușe de puf de sacoșe cu biștari, cu iarbă, copaci, nervi, adevăr și minciuni.

Să încercăm o poveste cât mai aproape de adevăr, pildă pentru actualii proprietari ai mall-ului, alții decât cei vechi, tăietorii de copaci, cu dare de mână față de zgârciobii israelieni, ceea ce explică și apariția pescuitorilor de biștari buni din ape tulburi, costumați în mari iubitori de mediu.

Spațiul pe care s-a construit mall-ul era parte a parcului, însă nu era atât de verde precum zbiară niște puberi contemporani. De fapt, era cam juma-juma, un restaurant mare cu terase – Bulevard și alei betonate cu spațiu verde, plus două petice verzi: pe unul fiind plantată o clădire a cărei destinație nu mi-o mai amintesc, dar avea niște antene dipol și un turn de metal în jurul ei, iar pe un altul puțea veselă a rahat de mureai (în câteva secunde) vechea stație de evacuare a apelor menajere din oraș. De altfel, pescarii mai bătrâni își amintesc ce bine era să prinzi loc „la hazna”. Stăpânii locului erau, în special, diverși cetățeni care plantau cu generozitate balegi umane atât pe cărările betonate, cât și pe lângă fiecare boschet din zonă. Probabil că unii puberi, cu gura mare și ecologistă astăzi, au fost puși de mămicile lor să execute un căcâță la adăpostul gardului verde din lateralele aleii principale sau un pișache la rădăcina nu prea mulților arbori din zonă. N-ar fi rău să întrebe, ca să înțeleagă cam cât respect aveau cetățenii anilor trecuți față de parcul respectiv, cetățeni care îl transformaseră într-un vast tomberon de gunoi, asta în momentele în care nu rupeau scândurile băncilor și nu speriau adolescentele executând o labă publică la ceas de seară.

Nu scriu cele de mai sus pentru a scuza dubioșenia retrocedării și multele ciudățenii cu parfum de CP care au condus la edificarea mall-ului, ci tocmai ca să înțelegem exact contextul în care s-au întâmplat lucrurile.

Din punct de vedere al moralității politice a vreuneia dintre părțile beligerante, active propagandistic până astăzi – proMazăre, antiMazăre – treaba este irelevantă, fiindcă cei care îl acuză pe Mazăre de distrugerea unei porțiuni a Parcului Tăbăcărie se prefac că nu-l văd pe tăticul PDL (actualmente liberal) Stelian Duțu distrugând aproape integral Parcul de la Casa de Cultură, nu pentru un mall, ci pentru o ditamai biserica.

La aceste coordonate adăugăm și legenda propagată de foștii proprietari ai mall-ului, conform căreia au fost plantați în Constanța de 4 ori mai mulți copaci decât au fost tăiați, plantări pe care nici o organizație sau vreo persoană dotată cu minimă inteligență și caracter n-a fost în stare vreodată să le identifice și contabilizeze. Ca atare, legenda duhnește a minciună și a alimentat ura permanentă a activiștilor de mediu adevărați.

Cam acesta este tabloul în care au crescut, s-au făcut mari și se scobesc în nas frustrările din Constanța, în ceea ce privește subiectul Mall, subiect care tocmai s-a apucat de joacă dimpreună cu multe excavatoare, basculante și alte mășinării necunoscute mie în scopul extinderii. Tablou în care își fac loc și niște penibili care ne învață cum vor ei păduri, nu mall-uri, împrăștiind minciuni pe marele/atoateadăpostitorul facebook, orbi și surzi la orice semnal al comunicării raționale, punând la cale mitinguri inutile, la care vor participa ei și câțiva prieteni, pe care nu i-am văzut vreodată la plantările de copaci sau arbuști bianuale din oraș sau județ.

Care este actuala stare a lucrurilor?

Pe scurt și foarte simplu, conform unui comunicat de presă furnizat de piarii Mall-ului, construcția se extinde peste partea betonată deja, adică peste actuala parcare. Contrar manglelor răspândite de tolomacii online, nu se mai taie nici un copac. Sigur că planurile furnizate de piari sunt colorate și luminoase, mai că-ți vine să le mănânci de frumoase ce sunt, dar la fel sunt toate planurile capitaliștilor care investesc, inclusiv alea ale companiilor petroliere – poate își mai amintește cineva de operele de artă ale găzarilor de șist, deci n-am pus botul și am făcut o vizită la locul faptelor, singurel, fără să-mi anunț prezența. Unde am constatat că teoretic așa este, practic însă vor trebui recuperate, înverzite și redate parcului mai multe spații folosite de nesimțirea constructorului român, care crede că orice teren vecin cu locul unde dă el cu târnăcopul poate fi folosit drept depozit de țevi, unelte și mașinării, la care se adaugă distrugerile din zonele aflate în jurul Teatrului de vară Soveja, folosite pe post de parcare până la finalizarea extinderii. Chestiuni pe care le-am discutat cu reprezentanții City Park, de la care am primit asigurări că pot furniza documente și planuri potrivit cărora aceste recuperări de spațiu verde sunt prevăzute și vor fi executate întocmai. Acest ÎNTOCMAI ar trebui păzit și dezvoltat, cred eu, de pretins activiștii organizatori de mitinguri, ca legenda plantării de acum ani să nu se repete. Ba, ar trebui, iarăși cred, ca iubitorii de mediu verde să-și ofere voluntarismul pentru plantări finanțate de compania proprietară a Mall-ului, ca să fie siguri că exact așa se va întâmpla.

Sigur, viața nu e chiar cum cred/vreau eu, probabil că e mai cool să sufli în trâmbiță și să înjuri gratuit pe cineva decât să pui mâna pe cazma…