De ce tace RAJA in razboiul gazelor de sist?

Cu toata stradania propagandistilor pro-gaze de sist, care incearca sa deformeze dezbaterea asupra exploatarii gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, transformand-o intr-o telenovela de politica externa cu agenti secreti si interese rusesti, intr-un basm cu o noua cortina intre est si vest, de aceasta data de gaze si nu de fier, temerea principala a activistilor anti-gaze de sist iese la suprafata in permanenta. Caci subiectul pe care ecologisti si civicii denigrati de propaganda este, nici mai mult nici mai putin decat riscul urias de contaminare a rezervorului de apa potabila aflat sub pamantul dobrogean.

Avertismentul lansat cu incapatanare in spatiul public este confirmat de reactia extrem de prudenta a Uniunii Europene, care recomanda atentie maxima in ceea ce priveste asemenea exploatari si cere fiecarui stat european sa analizeze si sa dezbata serios subiectul inainte de a lua o decizie. Specialistii in domeniu atrag atentia si ei ca, dincolo de chestiunile economice in discutie, se afla o problema extrem de sensibila legata de poluarea mediului. Profesorul Mircea Cosea a declarat ca la mijloc sta, amenintator, potentiala contaminare a panzei freatice, un cosmar nerezolvat nicaieri in lume unde s-a produs.

Acesta fiind tabloul general al teatrului de razboi intre Chevron si activistii ecologisti, se naste o intrebare fireasca: De ce tace RAJA?

Cu atat mai mult cu cat furnizorul regional de apa este implicat intr-o campanie privind combaterea consumului de apa din panza freatica poluata cu nitriti si nitrati, o urmare a deversarii rejectiilor animale direct in pamant, fara o epurare prealabila. Un exemplu relevant, din experienta altui stat european si nu unul oarecare, arata ca regiunea franceza Bretania sufera de o ireversibila poluare a apei din panza freatica din pricina nitritilor si nitratilor “furnizati” de cresactoriile de porci din aceasta zona, unde, vorba unui cunoscut profesor universitar constantean, porcii par sa fie locuitorii majoritari in dauna oamenilor.

Deocamdata, RAJA nu a transmis public nici un punct de vedere in contrele pe potentiala intentie de exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturarii hidraulice, desi, o componenta importanta a procesului industrial o reprezinta folosirea unor cantitati impresionante de apa. O lipsa de reactie cel putin ciudata, in conditiile in care compania pomenita desfasoara un program de tip ecologic sub sloganul absolut pertinent „Apa este viata”.

Asadar, daca este o chestiune de viata si moarte, de ce tace RAJA?